Iohannis, la Summit-ul NATO: Alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, de către România, apreciată
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declaraţii după summit-ul NATO. Acesta a anunţat că Alianța apreciază faptul că România contribuie cu 2% din PIB pentru Apărare, dar Guvernul stabillește cum sunt cheltuiți banii. Totodată, șeful statului a mai afirmat că NATO trebuie să clarifice relația cu Rusia, iar pentru a lupta împotriva terorismului NATO a decis oficial, să adere la coaliția împotriva ISIS.
"Pot să spun că și la această reuniune România și-a atins obiectivele. (...) Sunt convins că această reuniune a contribuit la asigurarea unei apărări solide a României și la un rol vizibil al țării noastre în asigurarea securității regiunii noastre și a spațiului euro-atlantic. Din punctul nostru de vedere, a fost o reuniune reușită", a afirmat șeful statului, după această reuniune.
El a subliniat că NATO rămâne aceeași organizație relevantă, puternică și unită.
Șeful statului a precizat că a salutat, la reuniune, "reiterarea fermă de către președintele Trump a angajamentului SUA pentru Alianță pentru apărarea colectivă și consolidarea Flancului Estic", inclusiv prin foarte recenta propunere de creștere a finanțării Inițiativei de Reasigurare Europeană, în 2018, de la 3,4 miliarde de dolari, cât a fost până în prezent, la 4,8 miliarde de dolari.
"Am subliniat importanța unei relații transatlantice solide. În sprijinul acesteia, o decizie importantă a statelor membre a privit împărțirea mai judicioasă a responsabilităților, prin stimularea creșterii bugetului pentru apărare al fiecărui Aliat", a arătat Iohannis.
El a arătat că Aliații apreciază faptul că România a alocat deja 2% din PIB pentru apărare, însă a subliniat că este esențială cheltuirea acestor sume potrivit scopului lor, care depinde de Guvern.
Președintele Iohannis a afirmat că la reuniunea NATO s-a decis dezvoltarea unor planuri naționale, pe trei componente, pentru fiecare țară în parte, care vor permite, pe baza unor raportări anuale, o monitorizare riguroasă a pașilor fiecărui stat membru pentru atingerea acestui obiectiv, indicând angajamentele de creștere a alocărilor pentru apărare, pentru atingerea țintei de 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru investiții în echipamente și cercetare-dezvoltare, cele referitoare la investiții în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivelul Alianței și angajamentele privind contribuțiile naționale la operații, misiuni, precum și alte activități.
Șeful statului a arătat că un document a fost adoptat de liderii NATO pe acest subiect.
El a menționat că Aliații au convenit și că NATO trebuie să fie mai activă în combaterea terorismului, precizând că în acest context a subliniat contribuția României în Afganistan.
"Am susținut ferm creșterea rolului NATO în combaterea terorismului", a spus Iohannis.
Șeful statului a menționat și că la reuniune s-a decis ca NATO să devină membru al Coaliției anti-Daesh. Totodată, s-a decis acordarea unei susțineri mai consistente Coaliției prin intermediul capabilităților AWACS ale aliaților, sprijin suplimentar pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din vecinătatea sudică a NATO, precum și alte măsuri incluse într-un plan de acțiune foarte consistent.
Președintele Iohannis a salutat finalizarea aderării Muntenegru la NATO.
"Am evidențiat statutul României de contributor important și responsabil la NATO, care își respectă toate angajamentele. M-am referit, astfel, la progresele privind Brigada Multinațională și la inițiativa Combined Joint Enhanced Training, la exercițiile pe care le găzduim, dar și la prezența navală intensificată la Marea Neagră", a adăugat el.
El a salutat participarea americană pe teritoriul României, dar și în cadrul sistemului anti-rachetă găzduit de țara noastră.
"Am subliniat în cadrul reuniunii că adaptarea NATO la evoluțiile din regiunea Mării Negre și din estul Alianței trebuie să continue, fiind esențial să stabilim linii prioritare de acțiune pe trei direcții. În primul rând, trebuie să continuăm întărirea apărării colective, care presupune consolidarea progreselor deja obținute privind postura de apărare și descurajare pe Flancul Estic. Am reiterat și importanța coerenței între abordarea nordului și cea a sudului Flancului Estic, fiind necesară o prezență aliată sporită, persistentă, în sudul acestuia, pe toate dimensiunile — terestră, aeriană și, desigur, în Marea Neagră. În al doilea rând, trebuie continuat sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienței și capacităților de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianței de proiectare a stabilității. În al treilea rând, este nevoie de o abordare clară și unitară în relația cu Rusia", a spus Iohannis.
"Chiar dacă nu a fost un summit NATO obișnuit, a avut o semnificație politică deosebită. Din punct de vedere politic, reuniunea de astăzi a fost prima întâlnire la nivel înalt a Alianței la care au participat noul președinte al Statelor Unite și noul președinte al Franței. Le-am adresat un bun venit călduros la NATO și i-am asigurat de tot sprijinul meu și al României, care are parteneriate strategice solide cu ambele țări", a spus Iohannis, după întâlnirea șefilor de stat și de guvern din statele membre NATO care a avut loc la Bruxelles.
In cadrul mini-summitului, Iohannis a avut si o intalnire bilaterala cu presedintele Poloniei, Andrzej Duda.