Kelemen: Protestatarii de extremă dreapta din Ungaria să manifesteze în Ungaria, nu la noi
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut, marţi, că protestatarii de extremă dreapta din Ungaria ar fi trebuit să manifesteze în Ungaria, şi nu în România, nici la Târgu Mureş şi nici în alte localităţi. El a făcut declaraţii la Palatul Parlamentului, întrebat despre incidentele de luni de la Târgu Mureş.
"Cei care au venit şi au protestat din Ungaria, vorbesc de extrema dreaptă, ar trebui să protesteze în Ungaria. Noi ne-am delimitat de ei, nu noi am organizat, nu noi i-am invitat. Când vine un grup de extremă dreaptă din Ungaria sau de oriunde eu cred că fiecare om cu valori şi principii democratice trebuie să se delimiteze", a spus liderul Uniunii.
Referitor la evenimentul propriu-zis, Kelemen a menţionat că acesta este un eveniment istoric, care nu are nicio legătură cu relaţiile româno-maghiare.
"S-a întâmplat acum 160 de ani şi este o comemorare, dar eu nu sunt de acord ca să vină oamenii din Ungaria, nici Jobbik, nici alte organizaţii, şi să protesteze la noi, nici la Târgu Mureş, nici în alte localităţi. Punct", a adăugat Kelemen Hunor.
Luni seară, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Oamenii au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore şi jumătate, în faţa Monumentului Secuilor Martiri, după care preşedintele CNS i-a îndemnat pe manifestanţi să se deplaseze pe trotuar spre centrul oraşului.
Participanţii au pornit în marş strigând "Hungaria", "Să piară Trianonul" şi "Autonomia".
În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei "64 de Comitate" (HVIM) s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.
"Conform legii, după ce vom identifica persoanele care au încercat să comită anumite acte neconforme legii, vom sancţiona. Deocamdată n-am dat nicio sancţiune. Legea ne permite să identificăm întâi persoanele, ca să le putem sancţiona. Au fost filmări, există filmări şi vom analiza imaginile şi vom identifica persoanele", a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Mureş, Daniel Manea.
El a precizat că la manifestaţie au fost mobilizaţi aproximativ o sută de jandarmi, care nu au fost nevoiţi să intervină în forţă.
La rândul său, prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat, marţi, că unii dintre participanţii la "marşul secuilor", respectiv reprezentanţi ai organizaţiei "64 de Comitate", au încercat să provoace forţele de ordine, adăugând că astfel de "plimbări prin oraş cu solicitări de rupere a pământului românesc" ar trebui interzise.
Prefectul a spus că este "nepermis" ca persoane din afara judeţului "să strice liniştea şi să conturbe populaţia de la Târgu Mureş", iar "seara, când vin de la serviciu", locuitorii oraşului să îi asculte pe manifestanţi "când urlă ca disperaţii".
Grosu a apreciat că au fost peste 2.000 de oameni din afara judeţului, din totalul celor aproximativ 4.000 care au luat parte la manifestări, ceea ce demonstrează un interes scăzut faţă de aşteptările organizatorilor, care s-au pregătit pentru peste 100.000 de participanţi.
"La Monumentul Secuilor Martiri, cât şi pe parcursul mişcării maselor de oameni spre centrul oraşului (...) au fost acţiuni şi au fost manifestări antistatale, antiromâneşti, segregaţioniste, şovine - scandându-se lozinci cu cuvinte grele adresate românilor, adresate statului român, autorităţilor române din Bucureşti şi Târgu Mureş. Totul s-a transformat într-o parodie de solicitare a unor aşa-zise drepturi pe care unii şi le revendică de prin 1900 toamna, care au culminat cu un fâs. Se anunţa cu surle şi trâmbiţe, inclusiv de către organizatorul principal, Izsak Balazs (preşedintele CNS - n.r.), că se vor duce la Prefectură şi vor depune documente de protest la Guvern şi la Preşedinţie. Nu a venit nimeni, nu a depus nimic. De dimineaţă am fost informat că a venit pe e-mail o hârtie cu tot felul de revendicări", a adăugat prefectul.
Mitingul de la Târgu Mureş a fost organizat, pentru al doilea an consecutiv, de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti - 10 martie, când sunt comemoraţi trei secui martiri executaţi în 1854. CNS a cerut şi aprobare pentru un marş de la monument şi până la Prefectură, însă acesta nu a fost autorizat de Primăria Târgu Mureş.