Justiția bunului simț. Cazul securistului ales președinte al Comisiei de Etică a Universității din București - până unde poate merge indolența?

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, săptămâna trecută, că Traian Băsescu a fost colaborator al Securități. Decizia este definitivă. Fostul președinte a refuzat să comenteze sentința, însă a precizat că va merge la CEDO - Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, adică instanţa de fond, a admis acţiunea  Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi a decis că fostul preşedinte al României Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Magistraţii de la CAB au avut nevoie de 9 luni (!) pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menținut, însă, decizia primei instanțe. 

Traian Băsescu: Nu comentez! Voi face demersuri la CEDO

La scurt timp după pronunțarea sentinței Înaltei Curți, Traian Băsescu a dat o reacție - scurtă, la obiect. Fostul președinte spune că a luat act de decizie, dar că nu o va comenta public. "Voi face demersurile legale la CEDO", a mai precizat Băsescu.

Ca o ironie a sorții, însuși Traian Băsescu a dispus cel mai mare transfer de arhivă de la serviciile de informații către CNSAS, operație finalizată în 2007. În 18 decembrie 2006, a condamnat în fața Parlamentului regimul comunist ca fiind un regim criminal.

Ce spunea Traian Băsescu după prima decizie de colaborare

După pronunțarea primei decizii, cea din septembrie 2019, Traian Băsescu declara că, la 21 de ani, nu știa că cei de la Contrainformații, cărora le dădea rapoarte, erau parte a Securității.

"Am spus că nu am colaborat cu Securitatea pentru că eu știu ce am făcut. Nu cred că ce am făcut eu poate fi etichetat ca fiind colaborare cu Securitatea, mai ales că este vorba de documente din Institutul de Marină, iar instituția care se ocupa de noi erau Contrainformațiile militare, despre care recunosc că, la 21 de ani, habar n-aveam că sunt parte a Securității", declara, atunci, Traian Băsescu. 

"În orice caz, pentru mine, trebuie să recunosc, este o oarecare amărăciune. După ce am condamnat comunismul, am deschis arhivele Securității și le-am transferat către CNSAS din dispoziția mea, am deschis arhivele Comitetului Central, acum să am un asemenea vedict... Voi încerca să merg până la capăt, uzând de toate drepturile constituționale, pentru clarificarea lucrurilor", mai spunea Băsescu.

Despre faptul că dosarul său de la CNSAS a fost gol, apoi au apărut aceste documente, fostul președinte a spus că nu își explică.

"Eu de unde să știu?", se întreba fostul șef al statului, la acea vreme. Și spune că nu a fost avantajat că deținea funcția de președinte al României: 
"Dacă eram avantajat, documentele se distrugeau, dar nu s-au distrus. Gândiți-vă că am fost președinte și puteam să le cer. Nu m-a interesat niciodată să cer dacă există sau nu documente. Nu m-am interesat pentru că nu mi-am făcut probleme. Știam că nu am avut legături ilegale cu Securitatea."

Consecințele unei decizii cel puțin controversate: Traian Băsescu își pierde privilegiile de fost președinte

În urma deciziei ÎCCJ de colaborare cu Securitatea, Traian Băsescu își va pierde drepturile cuvenite foștilor șefi de stat, potrivit unei legi votate de Parlament în 2021 și publicate în Monitorul Oficial.

Este vorba de modificarea alin.b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român.

"Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia", prevede textul adoptat.

Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

- folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
   
- o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
    
- pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

Apărarea lui Traian Băsescu

Traian Băsescu și-a văzut dosarul de la CNSAS cu doar câteva zile înaintea alegerilor europarlamentare și ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin.

Anterior, Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare. Aceasta conține descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât și cele redactate de ofițerul de Securitate în urma discuțiilor cu "sursa", istoricul dosarului și corespondența dintre diverse instituții.

Traian Băsescu a învins vechiul sistem de putere. În schimb, noul sistem instalat chiar de mâna lui după aderarea României la NATO și UE pare să-și fi învins tatăl. 

Se poate învăța morala? Justiția bunului simț sau cazul securistului ales președinte al Comisiei de Etică a Universității din București 

În 2016, jurnaliștii de la Evenimentul zilei făceau o dezvăluire care dinamita scena politică: Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei de la acea vreme, în Guvernul Cioloș, rector al Universității București, a fost informator al Securităţii comuniste! Acesta a negat, însă, și a fluturat în fața jurnaliștilor, metaforic vorbind, o adeverință de la CNSAS în acest sens. 

"Nu am făcut poliţie politică şi nu am colaborat cu Securitatea. Am şi  o adeverinţă eliberată de CNSAS cu mai mulţi ani în urmă, atunci când eu la universitate am fost prorector şi rector şi eram obligat de procedurile noastre să obţin această adeverinţă din partea CNSAS", declara, atunci, Mircea Dumitru. 

„Sunt puțin mirat că această chestiune tot este reluată. Eu NU sunt securist și nu am fost securitst. Există mai multe decizii, cea mai recentă fiind din 2016, aceasta este și definitivă. Trebuie să precizez că nu există analogie între mine și cazul Băsescu. Această decizie pe care am primit-o în 2016 spune extrem de clar că eu NU am fost colaborator. Întrebarea mea este de ce apare această problemă așa de des. Cred că din cauză că nu am făcut niciun fel de compromis în plagiatele unor oameni politici, iar ei nu vor sta liniștiți. Eu nu sunt șantajabil sub nicio formă. Cred că sistemul care îi susține pe plagiatori este greu de învins, dar mă voi lupta în continuare”, a declarat pentru REALITATEA PLUS Mircea Dumitru.

Trebuie menţionat că decizia eliberată de CNSAS în 2007 atestă că fostul ministru al Educaţiei din Guvernul Cioloș nu a făcut poliţie politică. 
Decizia CNSAS a fost luată după studierea "dosarului de reţea nr. R 79832, perioada 1980 – 1986, întocmit pe numele domnului DUMITRU Mircea", predat de SRI către CNSAS şi se bazează pe informaţiile disponibile până în 2007. Dosarul nu conţine elemente de colaborare ale titularului cu poliţia politică comunistă.

Cum a dovedit CNSAS minciuna gogonată a lui Mircea Dumitru

În 17 iulie 2017, CNSAS a publicat un document senzaţional chiar pe site-ul instituţiei: o nouă Adeverinţă care confirma că academicianul Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, ajuns, între timp, fost ministru al Educaţiei, a fost informator al Securităţii comuniste, avînd numele de cod "NEGULESCU II". Nu a făcut însă poliţie politică, precizează CNSAS, dar asta este cu totul şi cu totul altceva!

Dovada că Dumitru a minţit, în 2016, că nu a avut nicio colaborare cu Securitatea

Mircea Dumitru a postat Adeverinţa din 2007 pe site-ul Universităţii Bucureşti, spunînd peste tot că are adeverinţă că nu a colaborat cu Securitatea. Numai că, în octombrie 2016, bazându-se pe surse din cadrul CNSAS, ziarele Evenimentul zilei şi Adevărul au publicat informaţia că, totuşi, Mircea Dumitru (la acea dată ministru al Educaţiei în Guvernul Cioloş) ar fi semnat un "Angajament" cu Securitatea, în octombrie 1980, cînd era student la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, luîndu-şi numele conspirativ NEGULESCU! Era indicat chiar numărul dosarului de reţea: R 79832.

Documentele noi ajunse la CNSAS confirmau că Mircea Dumitru a fost informatorul Securităţii

CNSAS a emis noua "Adeverinţă", în care preciza că de la data eliberării primei adeverinţe au apărut documente noi din dosarul „MIRCEA DUMITRU”! De data aceasta, se menţionează existenţa „Angajamentului” semnat de Mircea Dumitru, se confirmă numele conspirativ „Negulescu” şi sunt precizate chiar turnătoriile acestuia în legătură cu studenţii străini! 

Concluzia CNSAS din această nouă Adeverinţă este că lui Mircea Dumitru „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii”, adică nu a făcut poliţie politică. Asta nu înseamnă că nu a fost „turnător” al Securităţii sau că nu a avut o relaţie cu ofiţerii de Securitate, întrucît chiar CNSAS oferă amănunte despre această relaţie a lui Mircea Dumitru!

În noua Adeverinţă emisă de CNSAS se spune că a apărut „un document nou identificat în dosarul D 8833” care schimbă radical conţinutul primei analize pe baza căreia i-a fost eliberată lui Mircea Dumitru Adeverinţa din anul 2007. 

Pentru că Mircea Dumitru devenise în 2016 ministru al Educaţiei, Direcţia de specialitate din cadrul CNSAS a făcut o nouă verificare, concluziile fiind înscrise în „Nota de constatare” nr. DII/I/1781/19.10.2016, în care se precizează că Mircea Dumitru nu numai că a fost contactat de organele de Securitate, dar oferă şi amănunte despre colaborarea acestuia cu ofiţerii Securităţii, ceea ce contrazice declaraţiile publice ale noului ministru de atunci! Este cât se poate de clar că ziariştii de la „Evenimentul zilei” şi „Adevărul” aveau informaţii corecte provenite pe surse de la CNSAS când, în 4 octombrie 2016, afirmau că „Mircea Dumitru dădea informaţiii despre studenţii români şi străini sub numele de cod Negulescu”!

Până unde poate merge indolența? Profesorul Mircea Dumitru, ales președintele Comisiei de Etică a Universității din București

În 2020, Mircea Dumitru a ajuns în fruntea Comisiei de Etică a Universității din București. Prin votul suprinzător al Consiliului de Administrație al Universității, profesorul Dumitru a ajuns să coordoneze cultura eticii și a integrității academice. Fapt scandalos dacă avem în vedere că Mircea Dumitru, deși se știa turnător al Securității comuniste, s-a dezbrăcat de principiile morale la izbucnirea scandalului privind devoalarea colaborării sale cu ofițerii de informații ai regimului Ceaușescu și a susținut că totul nu este decât o calomnie.