Iohannis, la conferința de la Munchen: România susţine existenţa unei flote NATO la Marea Neagră
Preşedintele Klaus Iohannis a participat la Conferinţa de Securitate de la Munchen, cel mai important forum internaţional de politică de securitate, unde a susţinut, sâmbătă, o alocuţiune în faţa liderilor lumii.
Preşedintele României a spus că zona Mării Negre se dovedește a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică.
"Nu ne putem permite să gândim limitat din punct de vedere strategic, iar competența și expertiza noastră pot contribui substanţial la soluţionarea problemelor care alcătuiesc arcul de instabilitate din zona Mării Negre. În calitate de partener previzibil și de încredere în cadrul NATO, România rămâne un pilon al democrației și al stabilității în această regiune. Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO și a UE", a afirmat presedintele Iohannis.
De asemenea, Klaus Iohannis a salutat decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Inițiativei de Reasigurare Europeană şi a constatat cum criza migranţilor a schimbat perspectivele în Europa.
"Criza migranților, în mod special, ne-a demonstrat potențiala fragilitate a construcției europene și eficiența limitată a instituțiilor noastre. Nu cu mult timp în urmă, principala temă de pe agendă era extinderea. Acum, trebuie să găsim soluții pentru a menține soliditatea și unitatea Uniunii Europene, proiectul european însuși fiind sub semnul întrebării".
Iohannis s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei: Poroşenko va face o vizită în România anul acesta
Declaraţii preşedintele Klaus Iohannis la Conferinţa de Securitate de la Munchen:
Îmi exprim aprecierea pentru invitaţia la acest forum
În fiecare an aici aducem idei, ajutăm dialogul şi creăm viitorul
Securitatea noastră a fost legată mereu de aspiraţia popoarelor pentru o viaţă mai bună este acum pusă la încercare
Suntem confruntati cu probleme şi din est şi din sud
Ele sunt cruciale pentru securitatea euro-atlantică
Criza migraţiei
Trebuie să găsim soluţii pentru a păstra soliditatea şi unitatea UE
Aceste provocări pun sub semnul interbării securitatea şi distrug încrederea în interiorul societăţilor noastre
Ne găsim intr-o situatie care cere mai mult decât să reactionăm
Avem nevoie să ne redefinim viitorul
În contextul actual trebuie să consolidăm NATO pentru securitatea euro-atlantică
Trebuie să găsim un echilibru, să trimitem mesajul: suntem puternici şi uniţi, ne apărăm valorile şi principiile
Salut decizia SUA de a creşte initiativa de reasigurare europeană
Marea Neagră: zona Mării Negre este crucială petnru securitatea euro-atlantică
Nu ne putem permite să nu avem un proiect
România, ca un partner predictibil şi de încredere în NATO susţine democraţia şi stabilitatea în regiune
Am crecut bugetul petnru apărare şi am ajuns la înţelegere pentru a ajunge la 2 la sută din PIB pentru apărare incepând din 2017
Întâlnire laMunchen între şeful statului român şi preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko.
Alocuțiunea Președintelui României, Klaus Iohannis, susținută în cadrul panelului cu tema „Între reasigurare și reangajare? Viitorul NATO" - Conferința de Securitate de la München
„Vă mulțumesc pentru introducerea făcută, domnule profesor Burns! Permiteți-mi să încep prin a-mi exprima aprecierea față de Excelența Sa, ambasadorul Ischinger, pentru invitația adresată de a participa la acest unic forum la nivel înalt privind problematica securității internaționale. În fiecare an, acest eveniment oferă o platformă pentru avansarea de noi idei, pentru dezvoltarea capacității de înțelegere reciprocă, intensificarea dialogului și creionarea viitorului.
Doamnelor și domnilor,
Consider că modelarea securității noastre a fost întotdeauna strâns legată de aspirațiile popoarelor noastre. Angajamentul luat pentru securitate și o viață mai bună este acum supus provocării în întreaga zonă euroatlantică de factori multipli care se potențează reciproc, dând naștere unui mediu complex de securitate și unor noi riscuri la adresa acesteia.
Din exterior, ne confruntăm simultan cu provocări multidimensionale, atât din est, cât și din sud. Deși de natură diferită, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. Eroziunea valorilor și a normelor, precum și încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional ne-au adus în punctul în care ne aflăm în prezent. Situația actuală este, de asemenea, efectul unei lipse de voință politică și hotărâre manifestată de anumite state și de alți actori de a respecta principiile, normele și instrumentele care au fost construite de-a lungul deceniilor.
În același timp, o amenințare crescândă a terorismului, precum și un flux de migranți fără precedent exercită o presiune suplimentară asupra Europei.
Criza migranților, în mod special, ne-a demonstrat potențiala fragilitate a construcției europene și eficiența limitată a instituțiilor noastre. Nu cu mult timp în urmă, principala temă de pe agendă era extinderea. Acum, trebuie să găsim soluții pentru a menține soliditatea și unitatea Uniunii Europene, proiectul european însuși fiind sub semnul întrebării. Toate aceste provocări cu care ne confruntăm acum nu doar pun la îndoială securitatea; ele distrug încrederea, în sânul societăților noastre, între oameni, țări și actori politici internaționali.
Ne regăsim acum într-o situație care reclamă mai mult decât reacție și adaptare la circumstanțe și la evoluții continue ale mediului internațional. Trebuie să ne redefinim viitorul, plecând de la aceste realități.
Având în vedere aceste aspecte, permiteți-mi să vă supun atenției câteva chestiuni.
În primul rând, ținând cont de contextul actual, trebuie să consolidăm NATO în calitate de garant al securității euroatlantice și să ne concentrăm asupra apărării colective, investind masiv în sectorul politic și în cel strategic. Trebuie să prețuim puternica legătură transatlantică, completată de o contribuție europeană crescândă, în conformitate cu Declaraţia Summitului din Ţara Galilor.
Nu cred că trebuie să alegem între reasigurare și reangajare. Ele nu se exclud reciproc. Aș spune, mai degrabă, că trebuie să găsim echilibrul corect, astfel încât să transmitem un mesaj: suntem puternici și uniți, ne susținem reciproc, la fel cum ne susținem valorile și principiile, gata de a le apăra dacă este nevoie și, în același timp, dorim să reconstruim încrederea, deoarece ne dorim o lume mai sigură și mai bună.
Salut decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Inițiativei de Reasigurare Europeană. O consider o expresie a angajamentului privind securitatea în Europa și față de obiectivele noastre comune ca organizație.
Implementarea deciziilor luate la Summitul din Țara Galilor, stimularea curajoasă a dezvoltării adaptării pe termen lung a NATO și, în special, consolidarea dimensiunii de descurajare vor produce impactul dorit la Varșovia.
O altă temă pe care doresc s-o abordez se referă la Marea Neagră și la importanța sa strategică. În lumina recentelor evenimente și având în vedere contextul geopolitic, zona Mării Negre se dovedește a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică. Nu ne putem permite să gândim limitat din punct de vedere strategic, iar competența și expertiza noastră pot contribui substanţial la soluţionarea problemelor care alcătuiesc arcul de instabilitate din zona Mării Negre.
În calitate de partener previzibil și de încredere în cadrul NATO, România rămâne un pilon al democrației și al stabilității în această regiune. Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO și a UE.
În acest an, am crescut bugetul destinat apărării și avem un acord, semnat de către toate partidele politice din România, conform căruia urmărim să atingem un nivel de cel puțin 2% din PIB pentru cheltuieli publice în domeniul apărării naționale, până în 2017.
România participă integral la consolidarea NATO. Aceasta include inițiative regionale, precum și angajarea constructivă a partenerilor și a altor actori relevanți. În acest scop, pe 4 noiembrie 2015, la București, am prezidat, împreună cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, reuniunea la nivel înalt a liderilor statelor de pe flancul estic al NATO. Declarația privind Solidaritatea Aliată și Responsabilitatea Comună adoptată cu acea ocazie reflectă angajamentul nostru de a consolida securitatea euroatlantică prin intermediul unității, al solidarității și al coeziunii NATO.
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, cooperarea și coordonarea NATO-UE reprezintă garanția securității și a prosperității. Avem nevoie de angajamentul consolidat și autentic, manifestat reciproc, de fiecare organizație.
Atât procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cât și pregătirea în vederea Summit-ului NATO din Polonia trebuie să asigure un rol important atât pentru flancul estic cât și pentru cel sudic, angajamentul de a consolida capacitatea de rezistență a societăților noastre, o viziune cuprinzătoare și acțiuni care să asigure continuitatea eforturilor deja întreprinse în zona Mării Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva securității energetice.
Vă mulțumesc! Aștept cu interes opiniile dumneavoastră şi continuarea dezbaterii cu privire la chestiuni importante pentru viitorul NATO și al țărilor noastre."
Sâmbătă, începând cu ora 18:00 (ora României), președintele Iohannis a participat la cea de-a 52-a Conferință pentru Securitate de la Munchen, unde a susținut o alocuțiune.
Președintele Klaus Iohannis efectuează începând de miercuri o vizită de lucru în Germania. El s-a întâlnit joi cu președintele Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm, iar vineri cu premierul bavarez, Horst Seehofer. Conferința de Securitate de la Munchen se desfășoară până duminică.