Dumitru Borţun: “Sper ca noul guvern să depisteze şi să ia în serios priorităţile”
Dumitru Borţun, profesor dr.al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), invitat la emisiunea Jocuri de Putere de la Realitatea TV, spune că aşteaptă de la noul guvern al României să găsească şi să se implice în priorităţile acestei perioade.
“Priorităţile unei societăţi sunt expresia unor nevoi reale ale populaţiei. Speranţa mea este că vom avea un guvern de specialişti, la care mă aştept să depisteze şi să ia în serios priorităţile momentului. A fi tehnocrat înseamnă să militezi pentru înlocuirea democraţiei cu tehnocraţia, deci trebuie să înlocuim cuvântul tehnocrat cu specialist sau altceva”, a explicat profesorul.
Acesta a explicat că politica din România a respins specialiştii încă de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, acea perioadă în intelectualii agreaţi erau doar inginerii, pentru că aceştia nu reprezentau un pericol.
„Ceauşescu şi ai lui se temeau de intelectuali pentru că puteau să propună o cultură politică alternativă. Exista o categorie de intelectuali, pe care i-a promovat, şi nişte studii care arătau că 76% din aparatul de stat şi de partid era format din ingineri. Însă, antiintelectualismul a rămas în cutele societăţii româneşti”, povesteşte Dumitru Borţun.
“Aceste reguli care se leagă de valori şi ritualuri sunt împărtăşite la noi de o pătură îngustă. Restul nu le împărtăşeşte, nu le doreşte şi nici nu ştie despre ce e vorba. Eu sunt dispus să spun că acest Parlament este reprezentativ, noi l-am ales. Or fi ei mai puţin simpatici, dar este o instituţie legitimă şi necesară democraţiei. S-ar putea să ne reprezinte aceste valori europene şi valori autohtone”, a continuat profesorul.
Dumitru Borţun speră ca Dacian Cioloş să nu se regăsească în teoria care spune că unii oameni sunt buni doar pe un anumit domeniu.
“Este problema nivelurilor de incompetenţă, un om se poate numi competent pentru un singur nivel. Cum ai succes pe un nivel, eşti tras în sus. Şi se ajunge ca un individ, care ajunge la nivelul maxim de competenţă, să fie tras tot mai sus până când ajunge la un nivel unde devine incompetent”, a conchis Borţun.