Cozmin Guşă: Suntem în faza în care nu ştim dacă Uniunea Europeană mai are un viitor

"Ceea ce spune astăzi Hollande nu este nici important, nici relevant. Nu este important pentru că el îşi joacă propria carte de supraveghere politică în condiţiile în care credibilitatea lui este mininală şi nu este relevant şi pentru că vocea Franţei va conta doar după alegeri", a explicat Cozmin Guşă.

Cozmin Guşă a afirmat că subiectul negocierii României în viitorul Uniunii Europene va fi politizat în umătoarea perioadă.

1. Negocierea integrării României în UE a fost prost administrată

"Am patru puncte pe care o să le exprim. În primul rând, negocierea integrării României în Uniunea Europeană a fost prost administrată, a fost administrată execrabil. Ea s-a desfăşurat în timpul unei guvernări PSD, când eu eram secretatul general al partidului, nu am fost implicat în negocieri, dar partidul a fost implicat. Acea negociere care a fost dusă atunci a fost din poziţia unei ţări cu statut de ţară învinsă, învinsă în Războiul Rece. Blocul comunist a pierdut bătălia şi noi am fost trecuţi imediat în acea postură de ţară învinsă. Negocierea a fost foarte proastă, noi am fost neasistaţi, nu am beneficiat de avantataje, drept dovadă că din fostele ţări comuniste ne-a venit rândul mai la coadă, cu cenuşăresele, nu cu grupul de la Vişegrad care s-a integrat mai repede şi a beneficiat şi de fonduri în plus", a explicat consultantul politic.

2. Ce a însemnat integrarea României în UE

"Nu vorbim de libera circulaţie care se negociase mai devreme şi care a fost o realizare în mandatul lui Ioan Rus, ca ministru de interne. Vorbesc de consecinţele economice: marii câştigători ai integrării sunt corporaţiile multinaţionale, cele de la nivel european, sunt ale companii, precum OMV care a primit un cadou care se numeşte Petrom şi care exploatează petrolul României la cea mai mică redevenţă posibilă din lume, adică statul român nu câştigă nimic din asta. Sunt companiile de distribuţie de gaz, una franceză şi una germană, care au primit la un preţ derizoriu distribuţia de gaz din România, un lucru de asemenea strategic şi profitabil. Sidex-ul pe care l-am dat aproape gratis tot unui investitor dintr-o ţară a Uniunii Europene care acum şi-a făcut Brexit. Şi pot să adaugat la această listă un număr mare de companii şi de ţări care au transformat România mai mult într-o ţară de consum decât într-o ţară de producţie, într-o piaţă de desfacere", a completat Cozmin Guşă.

Conform acestuia, dacă vrem să măsurăm eficacitatea integrării României, trebuie să recunoaştem că avem un mare deficit. "Fondurile pe care noi le-am atras nu cred că rivalizează cu profitul pe un an al acestor companii care au primit pe preţuri foarte mici cea mai mare mare din capacitatea industrială şi de producţie românească. Asta a însemnat în mare integrarea noastră europeană, bineînţeles cu punctele bune, pentru că aceste companii au adus know-how şi au integrat o mare parte din salariaţii de frunte din ţară care nu au mai plecat din România. Dar repet, în termeni destul de clari, pragmatici: România ca entitate naţională a înregistrat un mare, mare deficit în relaţia cu UE şi practic beneficiarii sunt în altă parte, inclusiv la vectorii negocierii României, respectiv Franţa şi Germania", a detaliat consultantul politic.

"Aici ne aflăm noi, după o negociere foarte proastă, cu un rezultat al integrării execrabil şi cu imposibilitatea noastră de a ne spune punctul de vedere când vorbim", a completat acesta.

3. Care este viitorul Uniunii Europene

"Eu nu vreau să alarmez pe nimeni, dar asta este o întrebare al cărui răspuns nu îl ştim. Suntem în faza în care nu mai ştim să răspundem la întrebarea dacă Uniunea Europeană mai are un viitor. Atât de gravă este situaţia. Franţa este şi ea calimitată din punct de vedere politic, cu nişte lupte subterane, de la rusofilia lui Marine Le Pen, până la apartenenţa unor grupuri de afaceri mari şi lacome a domnului Emmanuel Macron şi problemele domnului Fillon, de asemenea. Ţările importante din Uniunea au mari probleme economice şi politice, dar asta nu le-a împedicat să negocieze cu alte ţări fel de fel de poziţii comune. Euro, moneda, are un statut incert, iar faptul că Brexitul a fost îmbrăţişat de SUA ne dăm seamă că se crează o presiune asupra blocului european care astăzi se află prins într-o menghină şi nici măcar nu ar fi foarte grav blocul european ar fi independent din punct de vedere energetic, al circulaţiei monedelor şi al influenţei pe pieţele financiare", a detaliat Cozmin Guşă.

Conform acestuia, ne dăm seama că viitorul UE este incert şi că planul desenat de Juncker este unul şchiop pentru că nu este unul sincer.

"O Europă cu doua viteze înseamnă abandonarea părţii noastre de Europa pentru o negociere cu partea asiatică. Practic, noi suntem purtaţi într-o zonă de presiune maximală. Nu mă refer doar la România, ci la toate ţările comuniste care ar urma să aibă un statut de partener secund", a mai spus Cozmin Guşă, adăugând că România trebuie să negocieze de una singură.

4. Următoare negociere a României cu UE ar trebuie să fie una dură

Cozmin Guşă a mai precizat că în negociere trebuie să punem în prin plan statutul nostru de dublă frontieră atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru NATO. "Trebuie să facem acest lucru cu mai multă fermitată decât până acum dacă vrem să câştigăm ceva. Asta nu este un discurs naţionalism, nu vreau să dau apă la moară celor care plâng de soarta acestei ţărişoare, ci vreau să punctez sarcina dură pe care o avem acum. Preşedintele Iohannis este într-o situaţie dificilă, pentru că nu poate să comunice public toate aspectele negocierii", a completat acesta.

Întrebat ce se întâmplă cu românii care muncesc în statele UE, Cozmin Guşă a precizat că probabilitatea întoarcerii acasă este destul de mică. "Românii noştrii s-au integrat foarte bine în acele state. Sigur, asistaţii social ai Europei vor avea de suferit şi ne vom trezi cu mulţi dintre ei întorcându-se acasă. Asta este un lucru corect, pentru că dacă stai să tai frunze la câini este legitim dreptul acelor ţări să facă asta. Problema este dacă România are capabilitate de integrată, pentru că noi suntem o ţară de asistaţi sociali, îmi pare rău să o spun. Din punctul asta problema noastră ste mare. Dar să revin, la final, negocierea noastră este dură, Iohannis are o misiune dificilă, sunt curioas să văd felul în care va acţiona preşedintele şi administraţia prezidenţială. Este o responsabilitate enormă car rezultă din reformatarea proiectului european", a încheiat acesta, precizând că negocierea trebuie începută de la poziţia geo-stategică a României, de dublă frontieră europeană şi a NATO.