Ciolacu, despre declarațiile lui Csoma Botond: „Ar trebui să-și ceară scuze public”

„Săptămâna trecută, liderul grupului UDMR a avut un discurs în Cameră mai mult decât provocator. Ardealul e pământ românesc, unde convieţuiesc şi unguri, şi evrei. E de neacceptat atitudinea grupului UDMR, mai ales că în acest moment face parte din coaliţia de guvernare. Nu poţi să te plângi că e o atitudine anti-maghiară. Suntem cel mai tolerant popor din lume”, a afirmat Marcel Ciolacu, joi seara la un post TV.

Liderul PSD a mai spus că, din punctul său de vedere, preşedintele UDMR Kelemen Hunor ar trebui să-i ceară liderului de grup să-şi ceară scuze public.

„Vor exista, sunt convins, consecinţe politice, chiar şi de dialog între noi ca lideri politici. Nu îţi permit să vii cu un asemenea discurs şi a doua zi să discutăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Presupun că vom avea o discuţie, nu ştiu dacă împreună cu UDMR în coaliţie. Dar liderul grupului PSD va avea o reţinere în a lucra şi a comunica cu liderul UDMR din Camera Deputaţilor”, a completat Ciolacu.

Liderul deputaţilor UDMR Csoma Botond a afirmat, la şedinţa solemnă a Parlamentului de luni, care a marcat Ziua Naţională, că „liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia”.

„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman, afectând grav relaţiile interetnice. Liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia”, a declarat, la şedinţa solemnă de luni, Csoma Botond.

Deputatul UDMR a adăugat că „mulţi dintre aceşti lideri care contribuiseră la realizarea Unirii au murit în anii '50 în temniţele comuniste, dar ne-au lăsat moştenire o Declaraţie care ar putea să ne ghideze în viitor şi să ne determine să acţionăm ca un singur organism, dar ale cărui organe necesită o atenţie diferenţiată, specială, în vederea funcţionării optime a întregii entităţi”.