CE: Combaterea corupţiei şi scăderea veniturilor populaţiei, între provocările majore din România

Executivul Uniunii Europene a publicat luni recomandări privind Programul național de reformă al României pentru 2014, care includ un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2014.

Strategia bugetară prezentată în Programul de convergență pentru 2014 al României vizează obiectivul pe termen mediu de a avea un deficit structural de 1 % din PIB în 2015, care reflectă cerința Pactului de stabilitate și de creștere, precum și menținerea acestui nivel și în perioada ulterioară.

România beneficiază în 2014 de posibilitatea unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu care a fost autorizată pentru proiectele finanțate în comun. Abaterea temporară trebuie să fie compensată în anul următor.

Programul prevede o stabilizare a soldului structural (recalculat) în 2014 și o creștere de 0,8 % a PIB-ului în 2015. Se preconizează un ritm de creștere a cheltuielilor coerent cu criteriul de referință în materie de cheltuieli, atât în 2014, cât și în 2015. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 40 % în 2015 și că va scădea în 2016-2017.

În general, strategia bugetară prezentată în program respectă cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, consideră CE. Scenariul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare este plauzibil. Acest scenariu corespunde, în linii mari, previziunilor Comisiei din primăvara anului 2014. Cu toate acestea, PIB-ul potențial estimat care stă la baza Programului de convergență este ușor mai mare, în principal ca urmare a unei perspective mai optimiste în privința pieței forței de muncă.

În ceea ce privește planurile bugetare pentru 2014, există riscuri de evoluție negativă legate de controlul cheltuielilor și de înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. În plus, pentru 2015 și în perioada ulterioară, măsurile care trebuie adoptate pentru a asigura înscrierea pe traiectoria bugetară propusă nu sunt încă precizate.

Conform previziunilor Comisiei, în pofida înregistrării în 2014 a unei deteriorări ușoare a soldului structural, România respectă cerințele Pactului de stabilitate și de creștere în 2014, luând în considerare abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanțate în comun.

Pentru 2015, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea structurală necesară, luând în considerare compensarea pentru abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanțate în comun. În plus, se preconizează că în 2015 România va devia de la criteriul de referință în materie de cheltuieli. Pe baza evaluării sale a programului și pe baza previziunilor Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul consideră că programul prezintă riscuri de abatere semnificativă de la cerințele componentei preventive în 2015.

Potrivit Comisiei Europene, frauda fiscală și evaziunea fiscală în domeniul TVA, inclusiv schemele transfrontaliere, accizele, contribuțiile de asigurări sociale și impozitele pe venit, rămân o provocare majoră.

Progresele concrete înregistrate în combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, în timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectării obligațiilor fiscale este afectată de lipsa unor măsuri de punere în aplicare realiste și obligatorii, precum și de atenția insuficientă acordată prevenirii.

În prezent este în curs o reformă a administrației fiscale care este menită să îmbunătățească eficiența acesteia, notează Comisia, potrivit căreia cooperarea administrativă transfrontalieră, în special în domeniul TVA, rămâne deficitară. Sarcina fiscală suportată de persoanele cu venituri salariale mici și medii rămâne ridicată și încurajează munca nedeclarată și nedeclararea integrală a veniturilor.

Potrivit CE, România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, în special din cauza cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Există preocupări cu privire la sustenabilitatea și adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al populației active care contribuie la sistemul de asigurări sociale față de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie.

Utilizarea ineficientă a resurselor și gestionarea defectuoasă cresc riscul nesustenabilității bugetare în sectorul sănătății, avertizează instituţia europeană, potrivit căreia plățile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătății afectează în continuare accesibilitatea, eficiența și calitatea sistemului.

Au fost demarate reforme menite să îmbunătățească eficiența și sustenabilitatea financiară ale sistemului de sănătate, dar sunt necesare eforturi continue.

Unele măsuri înregistrează întârzieri și sunt afectate de nivelul insuficient de finanțare și de capacitatea scăzută a serviciilor. Reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale, precum și îmbunătățirea asistenței medicale primare și a sistemelor de orientare a pacienților către centrele specializate vor asigura un raport mai bun cost-eficacitate. Au fost demarate noi reforme ale sistemului de sănătate menite să îmbunătățească starea de sănătate a populației prin promovarea, printre altele, a accesului echitabil la servicii medicale de calitate.

Altă provocare majoră menţionată de Comisie este rata ridicată de inactivitate, utilizarea insuficientă a potențialului forței de muncă și necesitatea de a spori calitatea și productivitatea muncii. Calitatea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și de reconversie profesională este în continuare redusă, în pofida unor măsuri la scară mică.

Reforma educației din 2011, care stabilește o agendă pe termen lung pentru îmbunătățirea calității învățământului la toate nivelurile, nu este încă pe deplin operațională, din cauza insuficienței resurselor financiare și umane. Rata de părăsire timpurie a școlii este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE și în prezent este mai ridicată decât cea înregistrată în 2010, populația romă fiind în mod special afectată de acest fenomen.

De asemenea, persistă necorelări importante între competențele absolvenților de învățământ terțiar și cerințele pieței, iar legătura dintre întreprinderi și mediul universitar rămâne deficitară, așa cum indică rata ridicată a șomajului și faptul că mulți absolvenți de universități își găsesc un loc de muncă în profesii care fie nu corespund pregătirii lor, fie sunt sub nivelul lor de calificare.

Reducerea sărăciei rămâne o provocare majoră. În pofida situației relativ stabile în domeniul ocupării forței de muncă, veniturile brute ale gospodăriilor au scăzut, iar inegalitățile în materie de venituri au crescut. Familiile care au copii sunt în mod special expuse. S-au realizat doar progrese limitate în ceea ce privește accelerarea tranziției de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă a copiilor lipsiți de îngrijire părintească. Numărul de persoane cu handicap care sunt îngrijite în instituții rezidențiale de mari dimensiuni este în continuare mare, în timp ce serviciile comunitare pentru persoanele cu handicap nu sunt suficient dezvoltate.

Capacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune în aplicare politici constituie în continuare o provocare esențială pentru România, care afectează dezvoltarea globală a țării, mediul de afaceri și capacitatea de investiții publice și care, totodată, nu permite furnizarea unor servicii publice de o calitate suficientă.
Cauzele structurale care au condus la o slabă capacitate administrativă au fost analizate în 2013. Pe baza acestei analize, în prezent se elaborează o strategie privind consolidarea administrației publice pentru perioada 2014-2020, care este prevăzută să fie finalizată până la mijlocul anului 2014.

În pofida înregistrării unor progrese importante, rata de absorbție a fondurilor UE rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. Caracterul constant deficitar al sistemelor de gestiune și de control, precum și al practicilor din domeniul achizițiilor publice poate avea un impact negativ asupra pregătirilor pentru noua generație de programe și asupra punerii în aplicare a acestora.

Legislația în domeniul achizițiilor publice este instabilă și lipsită de coerență. Cadrul instituțional, cu actori multipli și responsabilități care se suprapun în mod frecvent, nu dispune de instrumentele necesare pentru a remedia deficiențele și a furniza orientări corespunzătoare autorităților contractante.

Corupția și conflictele de interese continuă să reprezinte motive de îngrijorare pentru autoritățile contractante. Se preconizează că până la sfârșitul anului 2014 va deveni operațional un sistem de verificări ex-ante privind conflictele de interese în atribuirea contractelor de achiziții publice.

Calitatea precară a reglementărilor, precum și lipsa de transparență și de predictibilitate a cadrului de reglementare afectează negativ întreprinderile și cetățenii. Procedurile de racordare la rețelele de energie electrică, de obținere a autorizațiilor de construcție și de plată a taxelor și a impozitelor sunt în continuare complexe.

Drepturile neclare de proprietate asupra terenurilor reprezintă în continuare o provocare pentru mediul de afaceri din România; mai puțin de 50 % din bunurile imobile sunt înscrise în sistemul cadastral și numai aproximativ 15 % din cărțile funciare sunt verificate și înregistrate în format digital.

România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea calității, a independenței și a eficienței sistemului său judiciar, precum și în lupta împotriva corupției, dar aceste aspecte constituie în continuare un motiv de îngrijorare pentru întreprinderi, care vor să dispună de căi de atac eficiente. Rezistența la măsurile de integritate și de combatere a corupției la nivel politic și administrativ este în continuare puternică.

Reglementarea prețurilor pe piața energiei electrice pentru consumatorii industriali sa încheiat în 2013, iar în prezent se desfășoară procesul de eliminare treptată a prețurilor reglementate la gaze și la energie electrică. Eficiența și transparența guvernanței întreprinderilor de stat în aceste sectoare reprezintă o provocare importantă. Integrarea piețelor românești de energie electrică și de gaze naturale în piețele UE rămâne incompletă și există în continuare obstacole substanțiale în calea realizării conexiunilor transfrontaliere ale rețelelor de gaze, care ar contribui la sporirea diversificării surselor de aprovizionare.

Infrastructura de bază slab dezvoltată din sectorul transporturilor continuă să frâneze creșterea economică a României. Creșterea puternică a parcului de autovehicule și calitatea slabă a infrastructurii rutiere împiedică activitatea întreprinderilor și frânează economia. Întreținerea deficitară a rețelei feroviare a afectat siguranța și fiabilitatea.

Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a României și a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă prezentate de această țară. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în România, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare.
Având în vedere aceste provocări, Comisia Europeană a formulat opt recomandări pentru România, care să fie puse în practică în perioada 2014-2015.

România trebuie să pună în aplicare programul de asistență financiară furnizată de UE/FMI, respectând pe deplin condiționarea în materie de politică inclusă în Memorandumul de înțelegere din 6 noiembrie 2013 și în actele adiționale ulterioare la acesta, care completează și susțin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

Comsia recomandă României să pună în aplicare strategia bugetară pentru 2014, să îmbunătățească în mod semnificativ efortul bugetar în scopul de a asigura îndeplinirea obiectivului pe termen mediu în 2015, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul programului privind balanța de plăți și astfel cum se reflectă în Programul de convergență pentru 2014, în special prin precizarea măsurilor care trebuie întreprinse în acest scop, și să mențină nivelul obiectivului pe termen mediu și în perioada ulterioară.

De asemenea, trebuie să se îmbunătățească activitatea de colectare a impozitelor prin punerea în aplicare în continuare a unei strategii cuprinzătoare de respectare a obligațiilor fiscale, intensificând eforturile de reducere a fraudei în domeniul TVA. Munca nedeclarată trebuie combătută, iar sarcina suportată de persoanele cu venituri salariale mici și medii trebuie redusă, fără a afecta bugetul. Reforma pensiilor începută în 2010 trebuie finalizată, prin egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și pentru bărbați.

A treia reformă cerută de CE este accelerarea reformelor în sectorul sănătății în scopul de a spori eficiența, calitatea și accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate și pentru comunitățile îndepărtate și izolate. Autorităţile să intensifice eforturile pentru a elimina plățile informale, inclusiv prin intermediul unor sisteme corespunzătoare de gestiune și de control.

Comisia cere României să consolideze măsurile active în domeniul pieței forței de muncă și capacitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Să acorde o atenție specială activării tinerilor neînregistrați. Să consolideze măsurile menite să promoveze capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă. Să elaboreze, în consultare cu partenerii sociali, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim, luând în considerare condițiile economice și condițiile pieței muncii.

O altă sarcină a autorităţilor române este să asigure creșterea calității și a accesului la învățământul profesional și tehnic, la ucenicii, la învățământul terțiar și la învățarea pe tot parcursul vieții și să le adapteze la necesitățile pieței forței de muncă. Să asigure un acces mai bun la serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari.

În vederea combaterii sărăciei, România trebuie să sporească eficiența și eficacitatea transferurilor sociale, în special pentru copii, și să continue reforma asistenței sociale, consolidând legăturile acesteia cu măsurile de activare. Să intensifice eforturile în vederea punerii în aplicare a măsurilor preconizate pentru a favoriza integrarea romilor pe piața forței de muncă, pentru a crește rata de școlarizare și pentru a reduce rata de părăsire timpurie a școlii, prin intermediul unei abordări bazate pe parteneriat și a unui mecanism solid de monitorizare.

Un alt obiectiv este intensificarea eforturilor pentru consolidarea capacităţii administrației publice, în special prin îmbunătățirea eficienței, a gestionării resurselor umane, a instrumentelor decizionale și a coordonării în cadrul și între diferitele niveluri administrative, precum și prin îmbunătățirea transparenței, a integrității și a răspunderii. România trebuie să accelereze absorbția fondurilor UE, să consolideze sistemele de gestiune și de control, să aducă îmbunătățiri capacității de planificare strategică, inclusiv elementului bugetar multianual. Să remedieze deficiențele persistente din sectorul achizițiilor publice. Să îmbunătățească în continuare calitatea și eficiența sistemului judiciar, să combată corupția la toate nivelurile și să asigure executarea efectivă an hotărârilor instanțelor.

Comisia mai recomandă României să promoveze concurența și eficiența în sectorul energiei și în cel al transporturilor. Să accelereze reforma guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energiei și din cel al transporturilor, precum și să sporească eficiența acestora. Să îmbunătățească și să raționalizeze politicile în domeniul eficienței energetice. Să îmbunătățească integrarea transfrontalieră a rețelelor de energie și să permită, cu titlu prioritar, fluxurile inverse fizice în interconexiunile de gaze.