MENIU

Băsescu respinge legea parteneriatului public-privat

Băsescu respinge legea parteneriatului public-privat
Băsescu respinge legea parteneriatului public-privat

Preşedintele Traian Băsescu a trimis, joi, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii privind parteneriatul public-privat.

Legea trimisă spre promulgare reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat ce are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public.

În cererea de reexaminare, se menţionează că, potrivit art. 38 din noua Lege a parteneriatului public-privat, partenerul public poate să denunţe unilateral contractul de parteneriat public-privat din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local, după caz.

"Având în vedere că legea nu defineşte «motivele excepţionale legate de interesul naţional sau local», ipoteză care poate genera o denunţare unilaterală a contractului, considerăm că se impune stabilirea clară, prin lege, a situaţiilor ce pot constitui motive excepţionale de interes naţional sau local ce conduc la încetarea unilaterală a contractului. Această reglementare detaliată a măsurilor excepţionale în care poate fi denunţat contractul de parteneriat public-privat se impune cu atât mai mult cu cât în această situaţie partenerul privat va avea dreptul să primească o despăgubire dacă această denunţare îi creează un prejudiciu", se arată în solicitarea preşedintelui.
El menţionează că, pentru atragerea investitorilor, este necesar ca România să aibă un cadru juridic predictibil în materie, astfel încât să se cunoască de la început regimul juridic aplicabil parteneriatului public-privat.

"Or, o asemenea prevedere ce nu reglementează în mod transparent aspectele ce pot conduce la denunţarea unilaterală a contractului lasă loc arbitrariului şi unei marje largi de acţiune partenerului public în derularea eventualelor contracte de parteneriat public-privat, ceea ce poate afecta climatul investiţional", atrage atenţia şeful statului.

Preşedintele aduce ca argument jurisprudenţa Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească. Astfel, CC a constatat că "legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă", că, potrivit Legii privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, "textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce", "actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie".

Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesară. Curtea mai menţionează că trebuie avute în vedere şi dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora, "În România, respectarea [...] legilor este obligatorie". Astfel, Curtea constată că nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenţa sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele consideră., totodată, că art. 42 din noua Lege a parteneriatului public-privat prevede o procedură lipsită de transparenţă în ceea ce priveşte înlocuirea partenerului privat, fără realizarea unei noi proceduri de atribuire.

Potrivit articolului 42, alin. (1), în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniţiativă sau la solicitarea finanţatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat în condiţiile alin. (2) şi (3).

Alineatul 2 stabileşte că înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire, numai dacă: a) această posibilitate a fost prevăzută în cadrul documentaţiei de atribuire iniţiale într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, indicându-se cauzele unei astfel de înlocuiri potenţiale şi condiţiile în care poate fi realizată, în conformitate cu prevederile normelor de aplicare; şi b) această posibilitate a fost inclusă în cadrul contractului de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile normelor de aplicare.

Conform alineatului 3, în absenţa îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute la alin. (2), orice înlocuire a partenerului privat necesită declanşarea unei noi proceduri de atribuire.

Preşedintele consideră că, deşi procedura înlocuirii partenerului privat, fără derularea unei noi proceduri de atribuire, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, poate fi justificată, principiile egalităţii de tratament şi transparenţei decizionale trebuie aplicate. El subliniază că aceste principii sunt menite să ofere o protecţie adecvată investitorilor în cadrul procedurilor derulate pentru atribuirea contractelor, precum şi posibilitatea verificării cheltuirii banilor publici, având în vedere faptul că, potrivit art. 12 din noua lege, "partenerul public poate contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe nerambursabile postaderare şi din contribuţia naţională aferentă acestora, în condiţiile prevăzute de legislaţia Uniunii Europene".

"Mai mult decât atât, considerăm că este necesar ca legea să prevadă criteriile în baza cărora vor fi atribuite proiectele de parteneriat public-privat, atunci când nu va avea loc o nouă procedură de atribuire întemeiată pe legislaţia privind achiziţiile publice şi nu prin intermediul normelor de aplicare, ce au o forţă juridică inferioară legii", se mai arată în cererea de reexaminare.

Camera Deputaţilor a adoptat, în 13 decembrie 2013, cu 242 de voturi "pentru", 37 voturi "împotrivă" şi 40 de abţineri, proiectul de lege privind parteneriatul public-privat, Camera fiind forul decizional.