Azi se dă votul final pe moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Achim Irimescu
Marţi, 17 aprilie 2016, este programat votul în plenul Camerei Deputaților asupra moțiunii simple împotriva ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, intitulată "Cel mai mare dezastru în agricultura românească din perioada post-decembristă". De la instalarea Guvernului Cioloș și până în prezent, executivul s-a mai confruntat cu o moțiune simplă adresată ministrului Justiției, care a fost respinsă însă la 30 martie 2016.
Moțiunea simplă inițiată de PSD și ALDE era programată să fie dezbătută la Camera Deputaților, la 16 mai 2016.
Potrivit inițiatorilor, moțiunea pe Agricultură sancționează derapajele grave din domeniul agriculturii privind neacordarea plăților directe (subvenții) în agricultură, blocarea accesării de fonduri europene, blocarea investițiilor în domeniul irigațiilor, precum și managementul defectuos la nivelul ministerului și al unităților subordonate.
"Din momentul în care s-a instalat actualul ministru al Agriculturii, am auzit doar scuze și motivații despre cum nu se poate sau de ce nu se poate să facă treabă. De fapt, pe lângă episoadele halucinante privind declarațiile politice, se observă cert că nu știe ce și cum să facă nimic", se arată în textul moțiunii, citat de Agerpres.
Guvernul Cioloș s-a mai confruntat de la instalare până în prezent cu o moțiune simplă împotriva ministrului Justiției, Raluca Prună. Moțiunea intitulată "Drepturile omului nu sunt un lux", inițiată de PSD, ALDE, UNPR și minorități a fost însă respinsă la 6 aprilie 2016.
Inițiatorii moțiunii au explicat că sancțiunea la adresa ministrului Justiției vine ca urmare a declarației Ralucăi Prună cu privire la OUG nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal: "OUG nu restrânge drepturi și libertăți, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic".
În legislatura prezentă (2012-2016), la Senat au fost depuse în total șase moțiuni simple, în timp ce la Camera Deputaților au fost înaintate 25 de moțiuni. Toate au fost însă respinse.
Potrivit site-urilor Camerei Deputaților și Senatului, din 1990 până în prezent, la cele două camere a fost depus un număr de 157 de moțiuni simple, dintre care doar 13 au fost adoptate. Astfel, cele mai multe moțiuni adoptate s-au înregistrat în legislatura 2004-2008, perioadă în care au trecut șase moțiuni. De remarcat că Senatul din perioada 1992-1996 s-a confruntat în total cu patru moțiuni simple, toate fiind adoptate.
Moțiunile simple sunt, potrivit Constituției și Regulamentelor celor două camere, instrumente de control parlamentar, prin care care cele două camere pot să își exprime poziția vizavi de activitatea miniștrilor cu privire la probleme de politică internă sau externă sau, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări.
Efectul adoptării moțiunilor simple nu este același cu cel al adoptării moțiunilor de cenzură. Dacă adoptarea unei moțiuni de cenzură atrage după sine căderea guvernului, moțiunile simple adoptate împotriva membrilor guvernului nu conduc la revocare și nu îi obligă pe aceștia să demisioneze.
În regulamentele celor două camere se arată că, în cazul în care o moțiune simplă este aprobată, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului, care va ține cont de poziția exprimată în cuprinsul respectivei moțiuni.
Moțiunile simple se inițiază separat, la Camera Deputaților și la Senat, fiind necesare pentru inițiere semnăturile a cel puțin 50 de deputați, respectiv a unei pătrimi din numărul senatorilor. La Senat, aceste instrumente de control parlamentar se adoptă cu o majoritate absolută (50%+1 din numărul total al senatorilor), prin vot secret. La Camera Deputaților, moțiunile se adoptă cu o majoritate simplă (50% din numărul deputaților prezenți), dar există o condiție de cvorum, potrivit căreia votul privind moțiunea nu se poate desfășura decât în prezența majorității deputaților.