Adevărul pe care medicii nu îl spun despre "colesterolul bun". Trebuie neapărat să ştii asta

Ce este colesterolul

Colesterolul intră în compoziţia membranelor celulare şi este necesar în sinteza hormonilor. Ficatul produce tot colesterolul de care organismul are nevoie în mod normal, dar acesta se acumulează în organism în cazul unei alimentaţii prea bogate în grăsimi de origine animală. Deşi este vital pentru organism, în cantităţi mari, colesterolul este dăunătoar pentru că se depune pe vasele de sânge şi poate provoaca afecţiuni cardiovasculare.

Nivelul crescut al colesterolului are cauze genetice, însă persoanele care suferă de obezitate şi diabet sunt şi ele predispuse la valori mai mari ale acestuia.

Pe lângă predispoziţia genetică, s-a constatat că, printre cauzele creşterii colesterolului, se numără şi fumatul, consumul excesiv de cafea, stresul, unele medicamente, zahărul rafinat şi aditivii alimentari.

Ce înseamnă colesterolul ,,bun'' (HDL)

Rolul colesterolul bun este de a atrage particulele de grăsime care se depun pe pereții arterelor, prevenind astfel formarea plăcii (vinovată de boli precum circulație slabă sau arterioscleroză).

Colesterolul este o ,,boală tăcută'', deoarece nu există simptome care să arate blocajul arterelor, astfel că factorul prevenire este extrem de important.

În cazul adulților, un nivel bun de colesterol se află undeva între 40 și 60 mg/dl, dar și sub aceste limite, lucru care denotă o bună sănătate.

În plus, colesterolul bun previne problemele cardiovasculare și împiedică acumularea grăsimilor pe artere.

Alimente care cresc colesterolul ,,bun''

Alimentația joacă un rol extrem de important în menținerea unui colesterol bun. Astfel, o alimentație mult prea bogată în grăsimi nesănătoase crește nivelul colesterolului rău, în timp ce o dietă echilibrată crește colesterolul bun.

Iată, așadar, care sunt alimentele care împiedică formarea colesterolului rău și care ne mențin sănătoși:

Acizi grași Omega-3 și Omega-6

Aceste uleiuri reprezintă vindecători prin excelență ai inimii. Cu ajutorul lor, ficatul poate produce niște substanțe numite prostaglandine, care au proprietăți antiinflamatoare, antitrombotice și vasodilatatoare.

Acizii grași Omega-3 și Omega-6 se găsesc din belșug în umătoarele alimente: nuci, semințe de in, quinoa, semințe de chia, linte, fasole, năut, avocado, broccoli, varză și pește (macrou, sardine, ton și somon).

Pentru a profita de efectele benefice ale Omega-3 și Omega-6, ține cont de următoarele sfaturi:

- Folosește uleiuri vegetale de bună calitate (presate la rece);

- Consumă alimente crude (în cazul semințelor și uleiurilor) sau gătite puțin la abur, atunci când vine vorba de legume sau pește (în caz contrar, își vor pierde toate calitățile nutritive);

- Mănâncă de 2 ori pe săptămână legume crude sau gătite la abur și stropite cu ulei de măsline;

- Adaugă semințele mai sus menționate în iaurturi, supe, salate, plăcinte, piureuri sau sucuri.

Antioxidanți

Antioxidanții reduc nivelul de colesterol rău și stimulează producerea de colesterol bun. Astfel, vitamina C și flavonoide precum betacarotenul sau licopenul care se găsesc în legume și fructe au un rol deosebit de important.

Este recomandat să mănânci zilnic 5 tipuri de fructe și legume precum: anghinare, vinete, dovlecei, varză, sparanghel, spanac, mandarine, mango, pește, cartofi, portocale, kaki, papaya, ananas, ridichi și morcovi.