Război în Ucraina, ziua 828: Dmitri Medvedev spune că Rusia ar putea folosi armele nucleare tactice - LIVE TEXT

UPDATE 00.00 - SUA a anunțat în premieră că îi dă undă verde Ucrainei să folosească armamentul american furnizat pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, însă nu orice ținte și nu cu orice arme. Aprobarea dată de administrația Biden vine la pachet cu o serie de condiții pe care forțele Kievului trebuie să le respecte.

Administrația Biden le permite trupelor ucrainene să utilizeze rachete cu rază scurtă de acțiune din lansatoarele HIMARS sau artilerie pentru a lovi posturile de comandă și control, depozitele de arme și alte ținte militare care sunt folosite de forțele ruse pentru ofensiva din Harkov.

UPDATE 21.00 - Kievul scumpește curentul electric ca să plătească reparațiile la sistemul energetic. Pagube enorme provocate de bombardamente

Guvernul ucrainean va dubla aproape costul energiei electrice începând de sâmbătă, pentru a finanța reparațiile infrastructurii energetice afectate de intensificarea bombardamentelor rusești, au anunțat oficiali de la Kiev.

UPDATE 18.00 -  Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat vineri că Rusia nu merge la cacealma atunci când vorbește despre posibilitatea de a folosi arme nucleare tactice împotriva Ucrainei și a avertizat că conflictul dintre Moscova și Occident ar putea escalada până la un război total.

Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte rus, a declarat că conflictul dintre Moscova și Occident se dezvoltă conform celui mai rău scenariu și că „nimeni nu poate exclude astăzi trecerea conflictului la stadiul final”.

„Rusia consideră că toate armele cu rază lungă de acțiune folosite de Ucraina sunt deja controlate direct de militari din țările NATO. Aceasta nu este asistență militară, ci participare la un război împotriva noastră", a declarat Medvedev.

„Iar astfel de acțiuni ar putea foarte bine să devină un casus belli (un act care provoacă un război)”, a spus el.

UPDATE 17.00 - China a anunţat vineri oficial că, în lipsa unei invitaţii adresate şi Rusiei, nu va participa la summitul pentru pace în Ucraina, o conferinţă prevăzută să se desfăşoare la jumătatea lunii iunie în Elveţia, poziţia Beijingului fiind salutată de Moscova, care consideră ilogică şi o pierdere de timp organizarea unei conferinţe pentru soluţionarea conflictului ucrainean fără invitarea Rusiei, transmite AFP.

„Există un decalaj evident între, de o parte, dispoziţiile stabilite pentru conferinţă, şi de cealaltă parte aşteptările Chinei şi aşteptările generale ale comunităţii internaţionale”, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Mao Ning.

UPDATE 15:30 - Stoltenberg le-a cerut aliaţilor un ajutor militar pentru Ucraina de cel puţin 40 de miliarde de euro pe an

Ajutorul militar oferit Ucrainei de statele NATO trebuie să atingă cel puţin 40 de miliarde de euro pe an, atât timp cât va fi necesar în războiul cu Rusia, a declarat vineri la Praga secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP.

"De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, aliaţii au furnizat aproximativ 40 de miliarde de euro pe an ca ajutor militar pentru Ucraina. Trebuie să menţinem cel puţin acest nivel de sprijin în fiecare an, oricât timp va fi necesar", a indicat Stoltenberg în declaraţii acordate presei la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din statele NATO.

Este vorba despre "bani noi", a adăugat Stoltenberg, care propusese anterior, în aprilie, un angajament financiar al aliaţilor pentru Ucraina în războiul cu Rusia de 100 de miliarde de euro pentru următorii cinci ani, aşadar 20 de miliarde de euro pe an. El şi-a revizuit acum în creştere propunerea, în sensul ca acest ajutor pentru Kiev să fie menţinut pe termen nelimitat cel puţin la nivelul acordat de la începutul invaziei ruse.

Referindu-se la finanţarea ajutorului militar pentru Ucraina, Stoltenberg le-a cerut de asemenea aliaţilor "să împartă povara în mod echitabil". "PIB-ul a fost folosit în trecut, este o opţiune", a sugerat el despre împărţirea acestei contribuţii între ţările NATO.

Mai multe ţări membre ale Alianţei sunt favorabile menţinerii unui nivel ridicat al ajutorului militar pentru Ucraina, a cărei armată se află în dificultate pe câmpul de luptă, o cauză fiind livrările întârziate şi insuficiente de arme şi muniţii occidentale.

UPDATE 14:45 - Ucraina şi Rusia anunţă un nou schimb de prizonieri

Ucraina şi Rusia au anunţat vineri că au făcut un nou schimb de 75 de prizonieri de război din fiecare tabără, una din puţinele zone în care cele două ţări au cooperat de la începutul conflictului, relatează AFP şi Reuters.

"În urma unui proces de negociere, 75 de militari ruşi care s-au aflat în pericol de moarte în captivitate au fost repatriaţi de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev. În schimb, au fost predaţi 75 de prizonieri de război din armata ucraineană", se arată într-un comunicat al Ministerului rus al Apărării.

La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri că 75 de prizonieri de război ucraineni s-au reîntors acasă din Rusia, notează Reuters.

Zelenski a declarat că schimbul a inclus patru civili ucraineni, în timp ce restul erau membri ai Forţelor Armate, Gărzii Naţionale şi Serviciului de Grăniceri ale Ucrainei. 

UPDATE 13:10 - Blinken transmite că NATO va aproba în iulie un pachet "foarte solid" de sprijin pentru Ucraina

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că la summitul liderilor NATO care va avea loc la Washington în iulie va fi aprobat un pachet de sprijin "foarte solid" pentru Ucraina, informează EFE.

"Veţi vedea şi un pachet foarte solid pentru Ucraina şi acesta va fi şi un element al summitului", a declarat Blinken în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de începerea sesiunii de lucru a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai alianţei care se încheie vineri la Praga.

Este de aşteptat ca pachetul de sprijin pentru Ucraina, care va fi aprobat la summitul de la Washington, să acorde organizaţiei transatlantice un rol mai mare în coordonarea aprovizionării cu echipamente şi instruire militară.

Până în prezent, coordonarea ajutorului militar internaţional pentru Ucraina este centralizată de Statele Unite cu un grup de cincizeci de ţări, cunoscut sub numele de "grupul Ramstein".

UPDATE 11:30 - Stoltenberg, convins că atacurile ucrainene lansate asupra teritoriului rus vor fi în conformitate cu dreptul internaţional şi responsabile

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat vineri încrederea că atacurile lansate de Ucraina împotriva ţintelor de pe teritoriul Rusiei cu ajutorul armelor donate de Occident vor fi în conformitate cu dreptul internaţional şi responsabile, informează EFE.

"Cu toţii sperăm că aceasta se va face în conformitate cu dreptul internaţional şi într-un mod responsabil", a declarat Stoltenberg reporterilor la sosirea la o întâlnire informală a miniştrilor de externe aliaţi, după ce Statele Unite au acordat Ucrainei permisiunea de a ataca în interiorul Rusiei folosind arme americane, dar numai în apropierea regiunii Harkov, în nord-estul Ucrainei, scena unei ofensive ruse de succes de câteva săptămâni.

Politicianul norvegian a răspuns astfel la întrebarea dacă se teme că Ucraina ar putea ataca staţiile radar nucleare ruseşti.

Întrebat dacă se teme de represalii din partea Rusiei, Stoltenberg a subliniat că Rusia este cea care a escaladat situaţia prin invadarea unei alte ţări şi a subliniat că "presupunerea că Ucraina nu ar trebui să răspundă nu este deloc rezonabilă, deoarece Ucraina trebuie să fie capabilă să-şi apere teritoriul, vizând de exemplu artileria, rachetele care sunt lansate împotriva lor din interiorul Rusiei".

UPDATE 10:30 - Parlamentul de la Chişinău a denunțat oficial „genocidul” rusesc din Ucraina. Partidele opoziţiei proruse au boicotat votul

Parlamentul Republicii Moldova a denunţat, joi, invazia Rusiei în Ucraina drept un „genocid”, cu referire la tratamentul aplicat de Moscova copiilor din zonele ocupate. Partidele de opoziţie favorabile Kremlinului din cadrul adunării au refuzat să participe la vot, relatează Reuters, citată de News.ro.

UPDATE 9:00 - Pentagon: Rusia foloseşte rachete balistice nord-coreene în Ucraina 

Rusia foloseşte rachete balistice nord-coreene în Ucraina, se arată într-un nou raport publicat de Pentagon, care se bazează pe analiza unor resturi de rachetă pentru a confirma acuzaţiile potrivit cărora Moscova primeşte arme de la Phenian, relatează AFP preluat de Agerpres.

Agenţia de Informaţii pentru Apărare (DIA) a SUA a folosit imagini open source pentru a confirma că resturile găsite în ianuarie în regiunea Harkov, din nord-vestul Ucrainei, provin de la o rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune produsă în Coreea de Nord.

DIA a comparat imagini difuzate de presa de stat nord-coreeană cu fotografii ale acestor fragmente de rachetă descoperite în Ucraina.

"Analiza confirmă că Rusia foloseşte rachete balistice produse în Coreea de Nord în războiul său împotriva Ucrainei", a declarat agenţia americană într-un comunicat publicat miercuri cu raportul în cauză.

"Au fost găsite resturi de rachete nord-coreene în Ucraina", potrivit aceleiaşi surse.

UPDATE 7:45 - Atac cu rachete asupra Kievului: armata a interceptat rachetele înainte de a-şi atinge ţintele. Incendiu la o clădire nerezidenţială

Un atac cu rachete ruseşti asupra Kievului a provocat, vineri dimineaţă devreme, un incendiu într-o clădire nerezidenţială, a declarat şeful administraţiei militare din capitala ucraineană, transmite Reuters.

 Toate rachetele au fost distruse înainte de a ajunge în oraş, a declarat Serhiy Popko, şeful administraţiei militare din Kiev, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Un incendiu a izbucnit într-o clădire nerezidenţială din cartierul Holosiivskyi din oraş, ca urmare a căderii unor resturi, a precizat Popko. Potrivit informaţiilor preliminare, nu s-au înregistrat răniţi.

Dimensiunea atacului nu a fost imediat clară și până la ora transmiterii acestei știri nu a existat niciun comentariu din partea Rusiei cu privire la atac. 

UPDATE 7:20 - Lavrov: China ar putea organiza o conferință de pace între Rusia și Ucraina

China ar putea organiza o conferință de pace la care să participe Rusia și Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de agenția de presă RIA și preluată de HotNews.

Lavrov a declarat că o astfel de acțiune ar fi o continuare a eforturilor Beijingului de a rezolva criza ucraineană, potrivit Reuters.

„Împărtășim poziția (Chinei) potrivit căreia trebuie abordate în primul rând cauzele profunde ale conflictului și trebuie protejate interesele legale ale tuturor părților, cu acorduri ulterioare bazate pe principiul securității egale și indivizibile”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat agenției ruse.

„Permiteți-mi să subliniez din nou, acest lucru presupune respectarea realităților de pe teren, care reflectă voința oamenilor care trăiesc acolo.”, a subliniat șeful diplomației.

Rusia a cerut în repetate rânduri organizarea de discuții cu condiția prealabilă ca Kievul și Occidentul să recunoască câștigurile sale teritoriale din Ucraina. Kievul a respins aceste propuneri.

Lavrov a criticat Statele Unite pentru ajutorul acordat Ucrainei, afirmând că Washingtonul a devenit „complice la crimele regimului de la Kiev”.

UPDATE 6:00 - Putin, îndemnat să ia în considerare o explozie nucleară „demonstrativă“

Un membru de rang înalt al unui think tank rusesc ale cărui idei devin uneori politică guvernamentală a sugerat Moscovei să ia în considerare o explozie nucleară „demonstrativă” pentru a convinge Occidentul să refuze să permită Ucrainei să își folosească armele împotriva unor ținte din Rusia, scrie Reuters preluat de Ziare.com.

Dmitri Suslov, membru al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un grup de reflecție apreciat de Putin, care a declarat că autoritățile îi preiau uneori ideile politice, a declarat că Rusia trebuie să acționeze pentru a descuraja Occidentul să depășească această linie roșie.

„Pentru a confirma seriozitatea intențiilor Rusiei și pentru a-i convinge pe adversarii noștri de disponibilitatea Moscovei de a escalada, merită să luăm în considerare o explozie nucleară demonstrativă (fără luptă)”, a scris Suslov în revista de afaceri Profil.

„Efectul politic și psihologic al unui nor în formă de ciupercă nucleară, care va fi transmis în direct pe toate canalele de televiziune din întreaga lume, sperăm că le va reaminti politicienilor occidentali singurul lucru care a împiedicat războaiele dintre marile puteri din 1945 și pe care acum l-au pierdut în mare parte – teama de războiul nuclear”, susține Suslov.

UPDATE 5:20 - Trei morţi şi 16 răniţi în lovituri ruseşti la Harkov, anunţă guvernatorul regiunii

Trei persoane au murit şi 16 au fost rănite în lovituri ruseşti în oraşul Harkov (nord-est), al doilea ca mărime din Ucraina, a anunţat vineri guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, relatează AFP.

"Inamicul a recurs din nou la tactica dublei lovituri, în timp ce medicii, salvatorii şi forţele de ordine erau deja la faţa locului", a adăugat Sinegubov, afirmând că printre răniţi se numără şi un medic urgentist.

Potrivit primelor elemente, două rachete S-300 au fost lansate asupra cartierului Novobavarski, vizând "exclusiv infrastructura civilă", a precizat guvernatorul.

Acest atac vine după bombardarea, pe 25 mai, a unui hipermarket din Harkov care a făcut 19 morţi.