Război în Ucraina - ziua 766. Zelenski, apel către Joe Biden: Fără ajutorul SUA, forţele ucrainene vor fi nevoite să se retragă - LIVE TEXT

UPDATE 17:30 - Zelenski deplânge într-un interviu acordat WP că Ucraina a ”pierdut şase luni” şi avertizează că va trebui să ”dea înapoi” în faţa Rusiei. Biden este ”prudent” de frica unui atac nuclear. ”Putin este rus, dar nu e inteligent”. Trebuia ”arestat”.El ar fi trimis trupe în 2022

Preşedintele ucraineană Volodimir Zelenski deplânge faptul că ”am pierdut şase luni”, în contextul în care un vast program de ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de 60 de miliarde de dolari, este blocat în Congresul american de mai multe luni, dă asigurări că, fără această susţinere, Ucraina va trebui să ”dea înapoi” în faţa Rusiei şi subliniază că, pentru a respinge forţele ruse, armata ucraineană are nevoie de ”armament suplimentar”, într-un interviu acordat cotidianului american The Washington Post (WP).

”Am pierdut şase luni”, deplânge Volodimir Zelenski.

”Dacă nu există o susţinere americană, asta înseamnă că nu avem apărare aeriană, nu avem rachete Patriot, nu avem bruiaje în războiul electronic, nu avem obuze de artilerie de 155 de milimetri. Asta înseamnă că vom da înapoi etapă cu etapă, pas cu pas”, trage el un semnal de alarmă în acest interviu acordat WP.

El cere rachete cu rază lungă de acţiune pentru a putea lovi ţinte în Crimeea, un teritoriu ocupat de Rusia, din care acesta trimite avioane încărcate cu bombe în Ucraina.

Blocarea acestui ajutor a făcut Ucraina să piardă şase luni, consideră el.

”Nu mai putem pierde timp. Ucraina nu poate să fie o problemă politică între partide”, a apreciat el.

”Dacă Ucraina cade, Putin va împărţi lumea”, dă el asigurări.

UPDATE 15:50 - Putin, absent la un omagiu al diplomaţilor al victimelor atentatului de la Moscova

Preşedintele rus Vladimir Putin este în continuare absent fizic la omagii ale victimelor şi la întâlniri cu familiile acestora, la o săptămână de la atentatul de la Moscova, însă un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dă asigurări că ”credeţi-mă, chiar dacă nu vedeţi lacrimi pe faţa sa, nu înseamnă că nu suferă”, relatează AFP citat de News.ro.

”Şeful statului se simte personal şi deplin vizat de acest gen de tragedii. Credeţi-mă, chiar dacă nu vedeţi carimi pe faţa sa, asta nu înseamnă că nu suferă”, declară Dmitri Peskov într-un scurt interviu difuzat sâmbătă.

UPDATE 14:00 - Rusia a atacat cu drone şi rachete infrastructuri în regiunea centrală Poltava din Ucraina

Forţele ruse au atacat în timpul nopţii infrastructuri în regiunea Poltava din centrul Ucrainei, a anunţat sâmbătă administraţia militară ucraineană, informează dpa.

Forţele aeriene ucrainene au precizat că au interceptat 9 din cele 12 drone lansate de ruşi.

În afară de drone, forţele ruse au lansat de asemenea rachete S-300 şi S-400. Ambele tipuri de rachetă au fost proiectate ca rachete antitanc, dar au fost convertite pentru a lovi ţinte de suprafaţă.

Deocamdată, nu au fost anunţate victime omeneşti.

UPDATE 13:15  - Vladimir Putin exploatează frica germanilor, declară fostul preşedinte al Germaniei Joachim Gauck

Germanii sunt prea fricoşi în relaţiile lor cu preşedintele rus Vladimir Putin, a declarat fostul preşedinte german Joachim Gauck într-un interviu publicat sâmbătă de agenţia de ştiri RND, informează dpa.

"Putin ştie că mulţi germani sunt mai înfricoşaţi decât, de exemplu, polonezii sau francezii şi exploatează această tendinţă", a spus Gauck, care a fost preşedinte al Germaniei între 2012 şi 2017. "Frica este un ajutor pentru agresor", a subliniat el.

Joachim Gauck, fost pastor luteran din Germania de Est care a jucat un rol-cheie ca activist pentru drepturile omului în perioada premergătoare reunificării Germaniei în 1990, a spus că frica îi face pe oameni incapabili să vadă posibile soluţii la probleme.

El a declarat că Olaf Scholz, actualul cancelar federal, ar trebui să-şi reconsidere refuzul de a furniza Ucrainei rachete de croazieră germane Taurus cu rază de acţiune lungă şi a respins opinia conform căreia aceasta ar implica Germania în războiul din Ucraina.

Potrivit lui Joachim Gauck, experţi în drept internaţional, experţi militari şi mai mulţi membri ai coaliţiei aflate la guvernare în Germania nu împărtăşesc punctul de vedere al lui Scholz asupra problemei.

Kievul a solicitat în repetate rânduri Berlinului să-i trimită rachete Taurus, care au o rază de acţiune de 500 de kilometri.

UPDATE 10:40 - Germania trebuie să fie pregătită să se apere în faţa unor atacuri militare

Vicecancelarul federal german Robert Habeck a declarat că, în pofida faptului că mulţi speră la un sfârşit rapid şi paşnic al războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, Germania trebuie să fie pregătită să se apere în faţa unor atacuri militare, informează sâmbătă dpa, citat[ de Agerpres.

"Tânjim după pace. Da. Însă răspunsul sincer şi amar este că, probabil, nu va fi un final rapid, fericit, chiar dacă noi ne dorim contrariul", a spus Habeck într-un video postat vineri pe reţeaua socială X, fosta Twitter.

De aceea, a continuat el, ar fi bine ca Germania să investească mai mult în propria securitate.

"Noi, Germania, Uniunea Europeană, trebuie să ne protejăm peste tot, inclusiv de atacuri militare", a declarat vicecancelarul federal german.

Războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei este cel mai sângeros pe care îl cunoaşte Europa din 1945 încoace.

UPDATE 8:20 -  Jurnalista rusă care a relatat de la procesele lui Navalnîi, în închisoare sub acuzaţia de extremism

Un tribunal din Moscova a dispus ca o jurnalistă rusă care a relatat despre procesele opozantului rus Alexei Navalnîi şi ale altor disidenţi, să rămână în arest în aşteptarea unei anchete şi a unui proces, sub acuzaţia de extremism, conform The Guardian potrivit News.ro.

  Antonina Favorskaia , identificată de oficialii instanţei şi ca Antonina Kravtsova, a fost arestată la începutul acestei luni. Vineri, tribunalul districtual Basmanni din Moscova a decis ca ea să rămână în arest preventiv cel puţin până pe 28 mai.

Audierea s-a desfăşurat cu uşile închise la cererea anchetatorilor, care a fost susţinută de preşedintele judecătorului. Favorskaia şi avocatul ei au protestat faţă de decizie, a informat site-ul de ştiri rus independent Mediazona.

„Sunt complet împotriva unui proces cu uşile închise. Presa trebuie să ştie ce se întâmplă aici, de ce sunt acuzată”, a declarat Favorskaia.

Ea este acuzată că a cules materiale, a produs şi editat videoclipuri şi publicaţii pentru Fundaţia Navalnîi pentru Combaterea Corupţiei, care a fost interzisă ca extremistă de autorităţile ruse, potrivit oficialilor instanţei. Ea a fost acuzată de implicare într-un grup extremist, infracţiune pedepsită cu până la şase ani de închisoare.

Favorskaia a fost reţinută pe 17 martie după ce a depus flori la mormântul lui Navalny. Ea a petrecut 10 zile în închisoare după ce a fost acuzată de nesupunere faţă de poliţie, dar când acea perioadă de detenţie s-a încheiat, autorităţile au acuzat-o din nou şi au obligat-o să se prezinte în instanţă vineri, potrivit OVD-Info, un grup rus pentru drepturile omului.

UPDATE 7:10 -  Zelenski spune că, fără ajutorul SUA, forţele ucrainene vor fi nevoite să se retragă

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu publicat vineri, că forţele ucrainene vor trebui să se retragă "cu paşi mici" dacă Kievul nu primeşte ajutorul militar al SUA, blocat de disputele din Congres, informează Reuters.

"Dacă nu există sprijinul SUA, înseamnă că nu avem apărare aeriană, nici rachete Patriot, nici bruiaj pentru războiul electronic, nici cartuşe de artilerie de 155 de milimetri", a declarat preşedintele Zelenski pentru Washington Post.

"Înseamnă că ne vom întoarce, ne vom retrage, pas cu pas, cu paşi mici", a spus el."Încercăm să găsim o cale de a nu ne retrage".

Lipsa de muniţii, a spus el, înseamnă că "trebuie să te descurci cu mai puţin". Cum? Desigur, să ne întoarcem. Să scurtăm linia frontului. Dacă se rupe, ruşii ar putea ajunge în oraşele mari".

Preşedintele Joe Biden a cerut Camerei Reprezentanţilor, controlată de republicani, să aprobe pachetul de ajutor militar şi financiar, dar preşedintele Camerei, Mike Johnson, blochează aprobarea de luni de zile, invocând priorităţile interne.

6:20 - Președintele ucrainean continuă schimbările în rândul oficialilor apropiaţi. Oleksii Danilov, numit ambasador în Republica Moldova

Liderul de la Kiev a continuat vineri cu schimbările în rândul oficialilor apropiaţi, demiţând doi adjuncţi din administraţia sa şi numind un fost înalt oficial din domeniul securităţii în funcţia de ambasador în Republica Moldova, informează Reuters.