Partidul lui Putin cade în sondaje, dar va câștiga scrutinul marcat de criză și absenteism
Alegerile legislative de duminică din Federația Rusă sunt influențate de criza economică - alimentată de sancțiunile Occidentului și de absenteismul care se anunță a fi pronunțat. Partidul Rusia Unită, al președintelui Vladimir Putin, este principal favorit al scrutinului, dar într-o țară în care sondajele sunt parțial credibile, iar respondenții nu sunt dornici să își declare răspunsurile, scorul final al grupării rămâne o necunoscută.
Într-o Rusie aflată în criză economică, alegerile legislative de duminică, din care va rezulta parlamentul care va trebui să-și asume adoptarea reformelor promise de președintele Vladimir Putin, oferă rara ocazie alegătorilor de a se exprima asupra opțiunilor puterii, comentează marți France Presse.
Partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, pare să fi suferit o scădere dramatică în sondaje, în luna august. Institutul de sondare a opiniei publice Levada Center, a arătat că Rusia Unită a ajuns la 31%, în scădere de la 39% cât avea în iulie.
În aprilie, partidul avea 42%, cu 7 puncte procentuale mai puțin decât scorul obținut în alegerile din 2011 - 49%.
De declinul Rusiei Unite nu pare să fi beneficiat vreun partid. Partidul Comunist se învârte în jurul a 10%, în vreme ce liberal-democrații ultranaționalistului Vladimir Jirinovki sunt creditați cu 9%.
Dacă indecișii și absenteiștii sunt scoși din ecuație, Rusia Unită urcă la aproape 50%.
Chiar și așa, sondajul efectuat de Levada Center, singurul institut important independent din Federația Rusă, i-a nemulțumit pe guvernanți.
Levada a fost plasat pe lista "agenților străini", o decizie care a fost atacată de reprezentanții institutului.
Criză și sancțiuni
Sancțiunile economice impuse de Occident ca urmare a crizei ucrainene și degringolada prețului la petrol și gaze — principalele surse de venituri ale statului rus — au aruncat Rusia la sfârșitul anului 2014 într-o criză monetară, urmată de cea mai lungă recesiune pentru țară de la venirea în prim-planul scenei politice a lui Vladimir Putin în 1999.
Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 3,7% în 2015 și este așteptat să scadă cu cel puțin 0,5% în 2016. Totuși, cel de-al doilea trimestru a arătat o stabilizare și autoritățile speră într-o lentă revenire în cea de-a doua parte a anului. Ele au avertizat totuși că, în absența unei creșteri a prețului petrolului, doar reformele drastice de liberalizare și de diversificare a economiei ar putea evita "stagnarea".
În termeni de bogăție națională, criza a șters toate progresele economice realizate timp de un deceniu, au calculat experții de la prestigioasa Înaltă școală de economie din Moscova. Ilustrare concretă: rata sărăciei și vânzările de mașini au înregistrat cele mai scăzute niveluri din ultimii zece ani.
În afară de măsuri anticriză țintite, principala strategie urmată de Vladimir Putin a fost rigoarea bugetară.
În timp ce guvernul face față cu greu scăderii veniturilor din petrol, candidații vorbesc în campania electorală în special despre pensii, costul creditelor și alocații familiale.
Criza, marcată printr-o puternică inflație, a lovit dur puterea de cumpărare a rușilor și, în special, pe cea a modeștilor pensionari și funcționari cărora Putin le promisese să le crească nivelul de trai. Devalorizarea rublei, făcând mai costisitoare produsele din import, a dat o lovitură dureroasă clasei de mijloc a cărei apariție recentă alimenta consumul și stimula companiile multinaționale.
Cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, guvernul a anunțat apropiata alocare a unei prime pensionarilor, în absența unui buget pentru a le indexa pensiile în raport cu inflația ca de obicei.
"Pentru prima oară în ultimii 15 ani, alegerile se țin în contextul scăderii veniturilor reale ale familiilor", relevă politologul Ekaterina Șulman, de la Academia rusă de Economie Națională și Administrație Publică.
"Pentru moment, aceasta nu a avut consecințe politice serioase, dar pot fi observate semne ale nemulțumirii în evoluția cotelor de popularitate ale partidului aflat la putere și ale guvernului, dar nu în cea a președintelui", remarcă ea.
Dezinteres general, absenteism pe măsură
Pentru această expertă, în absența unei "alegeri reale" electorale și a sentimentului că votul contează, absenteismul ar urma să fie principalul beneficiar al acestui fenomen.
Dezinteresul general s-ar putea traduce printr-un absebteism masiv. Doar 20% dintre respondenți și-au manifestat intenția clară de a vota, în scădere de la 47% în februarie.
În jur de 15% dintre ruși s-au declarat siguri că nu vor merge la urne.
Rezervele acumulate în perioada fastă, care au permis până în prezent finanțarea deficitului, se diminuează periculos. Noii deputați vor trebui deci să voteze bugete foarte austere, chiar creșteri ale impozitelor și o mărire a vârstei de pensionare, în așteptarea eventualelor reforme mai radicale.
Altfel spus, exact invers decât ceea ce propun principalii contracandidați ai partidului aflat la putere — Rusia Unită—, comuniștii și naționaliștii, care critică orientarea liberală a guvernului.
Liza Ermolenko, analistă a cabinetului Capital Economics, se teme că aplicarea reformelor de liberalizare promise ar putea să nu fie pusă în practică. "Dacă partidul la putere obține un rezultat dezamăgitor, puterile publice ar putea reacționa crescând controlul statului asupra economiei", estimează ea.
Unii investitori speră totuși în plecarea premierului Dmitri Medvedev și venirea unui politician provenind din mediile liberale, cum ar fi fostul ministru de finanțe Aleksei Kudrin, căruia Putin i-a cerut să lucreze la reforme în vederea alegerilor prezidențiale din 2018.