Efectul președinției Trump: anxietatea aliaților, amenințatea Rusiei, spectrul înarmării nucleare

Dacă candidata democrată avea o abordare previzibilă, asemănătoare cu cea a actualului președinte, în ceea ce privește politica externă, Donald Trump reprezintă încă o necunoscută. Declarațiile sale de până acum în marile dosare nu sunt încurajatoare.

Europa și NATO

Hillary Clinton a dat de înțeles în mai multe rânduri că una dintre prioritățile sale de politică externă va fi coeziunea NATO.

Aliații europeni expuși politicii agresive a Rusiei, inclusiv România, aveau motive să se simtă mai în siguranță cu Hillary Clinton la Casa Albă.

Trump a sugerat însă că NATO este depășit și că SUA plătesc prea mult pentru aliații europeni. Și-a arătat admirația pentru Vladimir Putin, liderul autoritar al Rusiei, într-un motiv în care Rusia reprezintă un pericol pentru est-europeni.

Candidatul republican și-a mai nuanțat discursul în timpul campaniei, dar o victorie în alegeri va produce anxietate în estul Europei.

PROMOTIILE eMAG DIN ACEST MOMENT POT FI CONSULTATE AICI.

Rusia și Ucraina

Administrația Clinton ar fi adoptat o politică mai dură în relație cu Rusia, cu atât mai mult cu cât Kremlinul a fost acuzat în mod direct că a intervenit în alegerile americane în favoarea lui Trump.

În cazul lui Trump, un admirator declarat al lui Vladimir Putin, lucrurile vor fi mai mult mai nuanțate. Trump a sugerat că ar putea avea o politică diferită față de Moscova. El a evitat în mod repetat criticile la adresa Rusiei și a dat chiar de înțeles că va accepta anexarea Crimeei.

Siria

Viitorul președinte al SUA ar putea fi învestit într-un moment în care Rusia și regimul Bashar al-Assad vor fi înfrânt rebeliunea din Alep.

Trump a dat de înțeles că ar putea lucra cu Assad și Putin împotriva Statului Islamic, în vreme ce va permite Rusiei și Damascului să dispună de rebeli.

O astfel de politică ar aliena aliații SUA în regiune, ar întări poziția Rusiei și a regimului criminal al lui Assad.

Coreea de Nord

Regimul de la Phenian se află destul de aproape de a obține un focos nuclear destul de mic pentru a fi atașat unei rachete, asta dacă nu l-a obținut deja. O rachetă balistică care ar putea atinge coastele SUA este de asemenea o posibilitate ce ar putea deveni realitate.

Trump a transmis semnale îngrijorătoare. El a pus sub semnul întrebării valoarea alianțelor SUA în regiune și a sugerat că Japonia și Coreea de Sud ar putea să își dezvolte propriile arme nucleare, dând astfel semnalul unei posibile înarmări nucleare.

Candidatul republican a mai spus că este dispus să vorbească direct cu Kim Jong-un și că, în cele din urmă, ar puta autoriza folosirea armelor nucleare în cazul în care SUA vor fi nevoite să oprească pericolul nord-coreean.

"Dacă nu le folosim, de ce le mai facem?", s-a întrebat el.

China

Politica tot mai expansivă a Chinei în Asia îi îngrijorează pe aliații regionali ai SUA. Beijingul construiește activ pe recifurile din Marea Chinei de Sud, revendicate de mai multe țări, și încearcă să preia controlul asupra zonei prin care trec unele dintre cele mai importante rute comerciale marine din lume.

Trump nu a oferit o soluție pentru politica Beijingului în Marea CHinei de Sud, deși a precizat că aceasta este o dovadă a slăbiciunii SUA.

Analiștii se așteaptă ca Trump să adopte o politică pragmatică cu Beijingul, încercând o relație comercială mai avantajoasă, dar lăsând China să își extindă influența în regiune.

Schimbări climatice

Donald Trump a promis că SUA se vor retrage din acordul de la Paris, care a reunit SUA, China și zeci de alte state într-un angajament de a menține temperatura globală la o cretere de sub 2 gade Celsius față de epoca pre-industrială.

Candidatul republican a explicat că nu crede în încălzire globală și că msurile luate împotriva schimbărilor climatice au afectat economia americană și au dus la pierderea de locuri de muncă.