Irakul cere oficial SUA să lanseze raiduri aeriene împotriva insurgenţilor. Răspunsul Washingtonului

Irakul a cerut oficial ajutorul Statelor Unite, în virtutea acordului de securitate bilateral, pentru efectuarea de raiduri aeriene americane împotriva grupurilor teroriste", a declarat, potrivit AFP, Hoshyar Zebari, ministrul irakian de Externe.

Preşedintele american, Barack Obama, continuă consultările cu privire la modalitatea de a răspunde extinderii jihadiştilor sunniţi în Irak şi nu exclude nicio opţiune, cu excepţia trimiterii de trupe pe teren, a anunţat Casa Albă miercuri, relatează AFP.

Portavionul George H.W. Bush şi alte trei nave militare americane se află în Golful Persic, pentru a fi disponibile în cazul în care Statele Unite vor demara operaţiuni în Irak.

Nava americană USS Mesa Verde, având la bord 550 de membri ai Forţelor navale şi avioane de tip Osprey, a intrat luni în Golful Persic, pentru a furniza trupe în cazul în care se decide evacuarea ambasadei americane din Bagdad. În Golful Persic este şi portavionul USS George H.W. Bush, care are la bord peste 70 de avioane şi elicoptere militare. Portavionul este escortat de distrugătorul USS Truxtun şi de crucişătorul USS Philippines Sea.

Asalt asupra principalei rafinării din Irak

Combatanţi jihadişti au lansat miercuri dimineaţa un asalt asupra principalei rafinării de petrol din Irak, situată la nord de Bagdad, iar lupte erau în curs, au anunţat un oficial şi un angajat al instalaţiei, relatează AFP.

Rebeli au reuşit să pătrundă în rafinăria de la Baiji, în provincia Salaheddine, iar forţele de securitate apără rafinăria şi încearcă să-i respingă, a declarat oficialul. Confruntările au izbucnit către ora locală 4.00 (4.00, ora României).

Unele rezervoare au luat foc în incinta rafinăriei, situate la 200 de kilometri nord de Bagdad, potrivit aceleiaşi surse.
Un angajat a declarat că membri ai forţelor de securitate au fost ucişi sau răniţi în confruntări, iar angajaţii prezenţi au fugit.

Oficiali au declarat marţi pentru AFP că rafinăria a fost închisă, iar mai mulţi angajaţi au fost evacuaţi din cauza ofensivei jihadiştilor, care au preluat controlul asupra unor porţiuni importante din nordul, estul şi vestul ţării, de la începutul ofensivei pe care au declanşat-o pe 9 iunie.

Opţiunile SUA

Bombardamente cu avioane de luptă sau cu drone, consolidarea ajutorului pentru Guvernul irakian (în domeniul pregătirii, informaţiilor), cooperare cu Iranul: în faţa avansului insurgenţilor islamişti în Irak, preşedintele Statelor Unite a "analizat în detaliu toate opţiunile", a explicat secretarul de Stat John Kerry.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat că preşedintele Barack Obama s-a aflat în legătură directă în cursul weekendului din Palm Beach cu Susan Rice, consilierul pentru probleme de securitate naţională. În plus, Obama urma să se întâlnească luni seară la Casa Albă cu membri ai Consiliului Naţional de Securitate pentru discuţii privind diferitele opţiuni de aplicat în criza din Irak.

La sfârşitul săptămânii trecute, Barack Obama anunţa că îşi rezervă câteva zile pentru "a strânge toate informaţiile necesare" privind situaţia din Irak.

Între timp, combatanţii din gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) au înregistrat noi progrese pe teren şi au anunţat pe Twitter că au masacrat 1.700 de soldaţi şiiţi, informaţie care nu poate fi confirmată din surse independente, dar care a provocat o condamnare vehementă din partea Statelor Unite.

La sfârşitul lunii mai, într-un discurs susţinut la Academia West Point, preşedintele Obama a prezentat principalele orientări ale politicii externe americane, subliniind că intervenţia militară nu poate fi "singura componentă a leadership-ului american".

La mai puţin de trei săptămâni după acest discurs, în faţa unei înaintări fulgerătoare în Irak a combatanţilor din gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant, Obama ar putea fi nevoit să decidă o eventuală intervenţie militară în Irak.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, Caitlin Hayden, a reamintit, însă, că trimiterea trupelor în Irak a fost exclusă de Casa Albă, dar a subliniat că, în decursul anului, Statele Unite au "crescut periodic" ajutorul pentru Guvernul irakian în domeniul securităţii, făcând referire la pregătirea armatei, furnizarea de echipament şi informaţii.

Pe de altă parte, preşedintele Obama a anunţat luni seară că 275 de militari americani sunt în curs de mobilizare în Irak pentru a proteja Ambasada SUA din Bagdad şi pe cetăţenii americani care lucrează în misiunea diplomatică din capitala irakiană. Această forţă "este echipată pentru luptă", a precizat liderul american.

- Cooperarea cu Iranul ridică probleme

Cu toate că şi-a exprimat dorinţa de a trece la o nouă etapă după un deceniu de război (în Afganistan şi Irak), preşedintele Barack Obama se vede din nou prins în conflictul din Irak, dar şi din Siria, în condiţiile în care cele două sunt strâns legate.

"Ceea ce s-a întâmplat la Mosul, cel de-al doilea oraş ca mărime din Irak, care a căzut în mâinile insurgenţilor, este un avertisment pentru administraţia americană că criza din Siria nu se limitează doar la Siria", consideră Suzanne Maloney, expert la Brookings Institution din Washington.

Maloney, expert în Orientul Mijlociu, consideră că administraţia Obama are "responsabilitatea să depună eforturi pentru găsirea unor soluţii şi să nu se limiteze doar la simpla gestionare a crizelor". "Concret, acest lucru are în vedere discuţii cu toate părţile din regiune, în special cu iranienii", explică ea.

Washingtonul şi Teheranul au interese comune evidente în dosarul irakian, însă preşedintele Obama va trebui să caute o modalitate pentru a stabili o eventuală cooperare cu Iranul, ţinând cont de faptul că problema este sensibilă din punct de vedere politic din Statele Unite.

"Discuţii scurte" în legătură cu criza din Irak au avut loc luni la Viena între reprezentanţii celor două ţări, cu prilejul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului, a anunţat luni seară Departamentul de Stat. "Viitorul ne va arăta dacă vom continua discuţiile cu Iranul în legătură cu Irakul", a adăugat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Marie Harf.

Pe de altă parte, Pentagonul şi Casa Albă au subliniat că nicio coordonare a acţiunilor militare între Statele Unite şi Iran nu s-a aflat în centrul discuţiilor.

Senatorul republican John McCain a apreciat, la rândul său, că "ar fi cea mai mare prostie" ca Teheranul să fie considerat partener în gestionarea crizei din Irak. "Cu cât aşteptăm, cu atât mai mult partenerii irakieni vor deveni mai dependenţi de regimul iranian. Acest lucru nu este nici în interesul nostru şi nici în conformitate cu valorile noastre", a subliniat senatorul John McCain.