CĂLĂTORIE în GĂGĂUZIA. Ce să vezi în cea mai "neturistică" regiune din Europa
Găgăuzia, o regiune autonomă de dimensiuni liliputane din Republica Moldova este o enigmă chiar și pentru călătorii care se laudă cu zeci de țări în "palmares". Spațiu rusofon și rusofil într-o țară care de doar câțiva ani și-a descoperit vocația europeană, Găgăuzia are o mare problemă de notorietate, lucru recunoscut și de oficialii regiunii, scri site-ul cluj.travel.
„Lumea nu ne cunoaște. Când am preluat postul am căutat pe Google și pe Yandex (cel mai mare motor de căutare rusesc – n.r.) termenul «Găgăuzia» și apoi numele meu. Rezultatele nu au fost mult diferite”, spune Vitali Chiurcciu, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Economică al guvernului regional din Găgăuzia.
Lipsa de notorietate a Găgăuziei se suprapune peste statutul ingrat al Moldovei, de cea mai puțin vizitată țară din Europa. Potrivit datelor centralizate de Organizația Mondială a Turismului și publicate recent de Daily Mail, Republica Moldova a fost vizitată anul trecut de doar 96.000 de persoane.
Așadar, vorbim despre cea mai necunoscută regiune a celei mai nevizitate țări din Europa. Și totuși, ce ar fi de văzut în Găgăuzia?
Principala atracție ar putea fi atmosfera sovietică pe care o emană toată regiunea, cu excepția capitalei, Comrat. Omniprezenta limba rusă, alăturată clădirilor publice ridicate în anii sovietici, suprapusă peste o infrastructură de coșmar și asezonată cu monumente proletcultiste, păstrează aproape intactă atmosfera fostului URSS. Adăugați inscripțiile oficiale în limba găgăuză – soră cu turca – și obțineți un cocktail frapant de exotism oriental așternut peste o realitate sovietică. Toate, la o distanță de o oră și jumătate, cu mașina, de Galați.
Ceadâr-Lunga, URSS e aici
Orășelul Ceadâr-Lunga, al doilea centru urban al Găgăuziei, este locul de naștere al eruditului Mihail Ciachir, un fruntaș al minorității găgăuze din perioada interbelică, când regiunea făcea parte din România Mare. Localitatea abundă de monumente. Se găsește un monument al soldaților găgăuzi căzuți în Afganistan, dar și unul în cinstea lui Mihail Ciachir. Tot aici funcționează un teatru în limba găgăuză, iar în fața primăriei a fost dezvelit un monument, în semn de mulțumire „poporului transnistrean” pentru ajutorul și susținerea acordate orașului în 1990. Holul primăriei poate fi vizitat de oricine, pentru un „memento” al modului în care arătau spațiile administrative în vremurile ante 1989.
Citeşte restul articolului pe cluj.travel.