EXIT-POLL ALEGERI GERMANIA - Angela Merkel a câştigat. Extrema dreaptă devine a treia putere

Angela Merkel se declară mulţumită de rezultat şi consideră scorul obţinut de AfD drept un test. Ea îi cere lui Martin Schulz să se răzgândească în privinţa ieşirii de la guvernare 

Cancelarul Angela Merkel, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), s-a declarat mulţumită de rezultatul obţinut în scrutinul parlamentar şi consideră că scorul bun înregistrat de formaţiunea extremistă Alternativă pentru Germania (AfD) reprezintă un test.

Succesul partidului Alternativă pentru Germania este un test pentru poporul german, a apreciat Angela Merkel, subliniind că este important ca alegătorii care votat cu AfD să fie recâştigaţi de formaţiunile moderate. 

"Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de provocatoare, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale", a afirmat Angela Merkel, potrivit agenţiei Reuters.

"Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nicio coaliţie împotriva noastră", a observat Angela Merkel, după ce formaţiunea pe care o conduce, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), s-a clasat pe primul loc, cu 32-33%, în scrutinul legislativ.

Cancelarul Angela Merkel, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), i-a recomandat lui Martin Schulz, preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD), să reanalizeze decizia privind trecerea în opoziţie, exprimând speranţa prelungirii coaliţiei guvernamentale.

UPDATE 19.00 Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 32,5%, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne de Institutul Infratest Dimap la comanda postului ARD, relatează site-ul T-online.de şi publicaţia Die Welt.

Pe locul doi se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

Formaţiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obţinut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formaţiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.

 
Angela Merkel se îndreaptă triumfătoare către un nou mandat de cancelar. Ultimele sondaje de opinie arată că partidul ei va câştiga detașat. Așa că singurul semn de întrebare este ce partide vor forma coaliţia de guvernământ. Scrutinul va aduce, însă, o noutate în peisajul politic german. Pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în parlament va intra o grupare de extremă dreapta.  În urmă cu puţin timp a fost dat publicităţii primul exit-poll.

Germania tocmai a încheiat ultimele zile ale unei campanii electorale care ar putea fi catalogată drept una fără evenimente majore. Şansele unei victorii majore a naţionaliştilor sau euroscepticilor sunt foarte reduse, iar sondajele de opinie au rămas constante.

Cu toate că scrutinul nu a fost marcat de discuţii foarte aprinse, alegerile din 24 septembrie ar putea avea repercusiuni interne şi internaţionale majore. Marea întrebare, atât pentru germani, cât şi pentru ceilalţi membri ai Uniunii Europene este cum vor fi distribuite locurile în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german. Răspunsul va determina astfel nu doar posibilele combinaţii de partide care vor forma coaliţia de guvernare, ci va da şi direcţia reformelor care vor fi aplicate în viitor blocului comunitar.

Alegerile din 24 septembrie din Germania vor avea, probabil, ca rezultat unul dintre cele mai fragmentate Parlamente pe care ţara le-a avut în ultimele decenii. Cele mai mari două partide vor încerca să evite reînnoirea actualei coaliţii de guvernare, ceea ce înseamnă că formaţiunile mai mici vor avea un rol foarte important în formarea noului Executiv.

Structura ideologică a noii administraţii va influenţa negocierile pentru reformarea Uniunii Europene, iar atunci când partea de sud a Europei va veni cu propriile propuneri de schimbare, o coaliţie de centru-dreapta va fi mult mai sceptică decât una de centru-stânga.

În ultimii patru ani, Germania a fost guvernată de o coaliţie alcătuită din cele mai mari două partide ale ţării: Uniunea Creştin Democrată de factură conservatoare condusă de cancelarul Angela Merkel şi Partidul Social Democrat progresist, în fruntea căruia se află fostul lider al Parlamentului  European, Martin Schulz. Cu toate că cele două formaţiuni au reuşit să lucreze împreună, politicile şi viziunile lor diferă, iar nici una dintre ele nu mai vrea să se vadă mai departe blocată într-o coaliţie cu cealaltă, după aceste alegeri. Ambele partide vor căuta să încheie înţelegeri cu grupările mai mici de pe scena politică, dintre care patru se află în strânsă competiţie pentru locul al treilea în ţară: Partidul Democratic Liber, Partidul Verzilor, Partidul de Stânga şi euroscepticii de la Alternativa pentru Germania. Dacă sondajele de opinie din ultima perioadă sunt suficient de exacte şi fiecare dintre acestea va reuşi să câştige suficient de multe voturi încât să intre în Legislativ, Germania va fi pusă în faţa celui mai fragmentat Parlament din ultimele decenii, notează

target="_blank">MEDIAFAX.

Principalele partide politice din Germania şi poziţia lor în alegerile naţionale din 2017

Pe baza negocierilor anterioare post-alegeri, care în 2009 au durat o lună, iar în 2013 mai bine de trei luni, factorii decizionali din Germania ar putea avea nevoie de luni bune până când să se decidă pentru o formă a noului guvern. Între timp, ţara va funcţiona sub un guvern-substitut până când partidele reuşesc să formeze alianţe funcţionale. Deşi CDU şi SPD îşi doresc să evite actuala împărţire în coaliţie, varianta rămâne, totuşi, pe masă. O altă opţiune ar fi formarea unui guvern minoritar, în care un partid să guverneze singur, susţinut, după caz, de alte formaţiuni mici. Dat fiind climatul politic consensual al Germaniei, acesta ar fi un caz destul de neobişnuit, însă nu poate fi total exclus.

Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, partidul Angelei Merkel - Uniunea Creştin-Democrată (CDU) -, şi filiala bavareză a acesteia - Uniunea Creştin-Socială (CSU) -, se vor plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 36%.

Pe locul doi în intenţiile de vot se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 23%.

Pe locul al treilea, cu 10% din intenţiile de vot, se poziţionează formaţiunea Die Linke, care are o doctrină de stânga, urmată de Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta), cu 9%, şi de partidul eurosceptic Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), tot cu 9%. Formaţiunea Alianţa '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 8%.