Ziua Z pentru conducta BRUA. Când scapă România de dependența energetică a Rusiei
Premierul Mihai Tudose l-a delegat pe vicepremierul Marcel Ciolacu să participe, marți dimineața, la ceremonia de semnare a contractelor pentru lucrări de execuţie a unui nou gazoduct, realizat în cadrul proiectului european BRUA, care va interconecta reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.
Pe teritoriul României, gazoductul BRUA va parcurge o distanţă de 529 de kilometri şi va avea o capacitate de livrare de 1,5 miliarde de metri cubi pe an către Bulgaria şi 4,4 miliarde de metri cub pe an către Ungaria. Costul proiectului este de 547,4 milioane de dolari, dintre care 179 de milioane au fost alocate de Uniunea Europeană ca un grant acordat României.
Proiectul BRUA este important pentru România, în contextul slăbirii dependenței energetice de Rusia. Cu atât mai mult cu cât, în faza a II-a a proiectului, se preconizează realizarea unei alte conducte, care să lege zăcămintele din Marea Neagră de conducta BRUA.
"Proiectul BRUA e un proiect deosebit de important pentru securitatea și independența energetică a României. 480 milioane euro e valoarea totală a investiției. Am deblocat azi un proiect foarte important între Bulgaria și România, Ungaria și Austria. Se vor crea aproape 4.000 de noi locuri de muncă", a declarat vicepremierul Marcel Ciolacu.
Pentru sectorul energetic din România, proiectul BRUA este unul strategic și poate aduce numeroase beneficii, spune și Gheorghe Simon, ministrul Economiei. Potrivit lui Toma Petcu, ministrul Energiei, România își poate dubla rolul de pol energetic prin BRUA. România va avea obligația de a găsi oportunitățile pentru revitalizarea industriei chimice, a mai spus Petcu.
Proiectul va fi operaționalizat de transportatorul național de gaze, Transgaz. Directorul general Ion Sterian a precizat că proiectul semnat azi e eminamente românesc, pri Transgaz: "N-am externalizat niciun leu, niciun euro de la Transgaz. Nu se va face niciun rabat de la calitate și de la gradul de execuție. Nu e de glumă, nu e de joacă cu nimeni".
Conducta BRUA va conecta țara noastră, prin Bulgaria, la surse externe de gaze extrem de importante, într-un context în care rolul gazului natural lichefiat crește tot mai mult.
Chiar dacă România este al treilea mare producător de gaze din Uniunea Europeană, după Marea Britanie și Olanda, cu 11 miliarde de metri cubi extrași anual de Romgaz și OMV Petrom, are problema dependenței de gazul rusesc pentru a-și asigura integral consumul. Importurile asigură circa 10-15% din necesarul intern, dar probleme sunt mai ales în zilele geroase de iarnă, când fără gaze din import nu ne putem descurca.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene este conducta BRUA, menită să interconecteze rețelele de gaze din Bulgaria – România – Ungaria – Austria. Pentru România, interconectarea cu Bulgaria este extrem de importantă, fiindcă vecinul de la sud este elementul de legătură cu Grecia, care are deja un terminal de gaze naturale lichefiate, ce îi oferă acces la resurse din toată lumea. Interconectorul cu Bulgaria, cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi, a fost deja dat în folosință la finele anului trecut, iar bulgarii au în plan să finalizeze conducta de legătură cu Grecia în 2019.
Un „test de stres“ realizat de Comisia Europeană în 2014 a arătat că regiunea Europei de Sud-Est este extrem de vulnerabilă în situația în care rușii ar tăia aprovizionarea cu gaze a Europei, așa cum s-a întâmplat în iarna lui 2006, dată fiind dependența de Gazprom, scrie Romania Libera. De asemenea, în lipsa unor surse alternative de aprovizionare, consumatorii din această zonă au plătit mai mult pentru gaz decât cei din Europa Centrală și de Vest.
Motivul principal este tocmai lipsa acestor conducte de interconectare între statele vecine, dar și slaba implementare a regulilor de piață, care să permită apariția unui număr mai mare de furnizori și, în consecință, competiție și prețuri mai bune. În esență, proiectul Uniunii Energetice are ca scop garantarea tuturor țărilor din Europa Centrală și de Est că vor avea acces la cel puțin trei surse diferite de energie și că toate statele din regiune vor fi interconectate cu restul Europei.
Într-o primă fază, care se va finaliza în 2019, gazoductul BRUA va permite tranzitul dinspre Bulgaria spre Ungaria, via România, a unui volum de 1,75 miliarde metri cubi. Ulterior, capacitatea sa va fi extinsă la 4,4 miliarde metri cubi, dar o decizie finală de investiție pentru partea a doua va fi luată „în urma interesului pozitiv din piață", după cum a arătat ieri Transgaz. Compania a extins și termenul până la care să se finalizeze partea a doua, 2022, cu doi ani mai târziu decât termenul avansat inițial. Faza a II-a a proiectului este strâns legată de realizarea unei alte conducte, care să lege zăcămintele din Marea Neagră de conducta BRUA.
Explorările în zona de mare adâncime desfășurate de americanii de la ExxonMobil și compania OMV Petrom, deținută de grupul austriac OMV, dar și de rușii de la Lukoil au arătat până acum zăcăminte importante în zonă, care depășesc 100 miliarde metri cubi, dar e posibil ca aceasta să fie doar o mică parte din -resursele care se ascund în Marea -Nea-gră. Punerea în producție a acestor zăcăminte va crește și mai mult semnificația României în regiune.