Zeci de unităţi militare, în paragină. De ce România nu a putut urma modelul polonez
Fostele unităţi militare, devenite între timp inactive, au sclipit în ochii afaceriştilor români. Odată ce au pus mâna pe terenurile Armatei, au ridicat adevărate imperii pe locurile unde cândva soldaţii români se antrenau în eventualitatea izbucnirii unui conflict armat. Vă arătăm într-un nou reportaj marca Realitatea TV cum banii se pot înmulţi chiar şi peste filele îngălbenite ale istoriei. Şi dacă unii au ales profitul, alţii n-au fost în stare nici măcar să păcălească puseul dărniciei care a pus stăpânire pe Ministerul Apărării Naţionale. Unii dintre cei care au fost la conducerea instituţiei le-au pus în braţe primăriilor suprafeţe de teren generoase, direct proporţionale cu nepăsarea. În Capitală, de exemplu, în sectorul 5, se anunţau proiecte ce n-a văzut Parisul.
În anul 2011, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, şi primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, se plimbau pe străzile Bucureştiului anunţând în gura mare, schimbarea la faţă a sectorului "care este". O grădiniţă, o şcoală, un spital, o secţie de Poliţie şi peste 10.000 de locuinţe în parteneriat public-privat, pentru militari şi civili, aveau să răsară peste noapte în zonele Antiaeriană şi Ghencea. Vorbim despre terenuri de sute de hectare, pe care au fost unităţi militare, devenite între timp inactive, şi pe care Armata le-a împărţit ca pe marile moşii boiereşti.
Proiectul în sine s-a dus pe apa sâmbetei, la fel ca investitorii americani. Tot ce a rămas este coerenţa... în minciună!
În urmă cu şapte ani, Ministerul Apărării Naţionale a transferat un teren de peste 100 de hectare în administrarea Primăriei Sectorului 5. La acea vreme, edilul Marian Vanghelie promitea aici un mare cartier ANL, câtă frunză, câtă iarbă.
Deşi au promis marea cu sarea, autorităţile nu au construit nici astăzi nimic. În continuare ceea ce vedeţi aici este ca în prima zi, un teren dezafectat.
Multrâvnitul teren, sedus şi abandonat, ar putea intra acum în patrimoniul Primăriei Capitalei, cea care şi-l doreşte în administrare pentru a dezvolta un nou proiect, de data aceasta, poate, cu succes.
Poate vă întrebaţi de ce se hazardează Primăria Capitalei să pună mâna acum pe terenul din Antiaeriană când statul e sărac lipit şi nu e în stare să construiască nimic? Ei bine, iată! Dacă bani prin programul ANL nu prea sunt, iar parteneriatul public-privat scârţâie din toate încheieturile în lipsa unor norme de aplicare, există posibilitatea închirierii terenului către dezvoltatori. Câştigul pentru ambele părţi ar fi iminent, spun experţii imobiliari.
Alt teren, aceeaşi minciună. Lacom şi cu vise îndrăzneţe, Marian Vanchelie nu s-a mulţumit doar cu suprafaţa de peste 100 de hectare din Şoseaua Antieriană. A vrut una încă pe atât şi în Ghencea. Tot pentru locuinţe ANL. Ochit-primit-mulţumit! Rezultatele?!
În anul 2010, ministrul Apărării la acea vreme, Gabriel Oprea, şi Elena Udrea, ministru al Dezvoltării, au lansat un mare proiect rezidenţial în cartierul Ghencea, pe o suprafaţă de teren de peste 100 de hectare, unde cândva a existat o unitate militară iar terenul a devenit, în timp, dezafectat. S-au gândit să-i cedeze în administrare această suprafaţă lui Marian Vanghelie, respectiv Primăriei Sectorului 5. Vanghelie s-a angajat la acea vreme că va face un mare ansamblu rezidenţial pentru militari dar şi civili, într-un parteneriat public-privat. Pentru că banii de stat nu erau suficienţi, Vanghelie se lăuda atunci că va căuta investitor în America. Însă, între timp, nimic din toate aceste promisiuni nu s-au întâmplat. În alte dosare, Marian Vanghelie a ajuns la puşcărie, nicidecum în America, iar terenul arată ca şi atunci, în paragină.
După aproape şapte ani, oficiaii ministerului Dezvoltării devoalează cronica unui eşec anunţat în stil populist chiar de Elena Udrea.
"Având în vedere nivelul resurselor bugetare alocate programului, începând cu anul 2010, ANL a fost în imposibilitatea demarării procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proiectare și lucrărilor de execuție, astfel că investițiile propuse a se realiza pe terenurile transmise autorităților publice locale de către Ministerul Apărării Naţionale nu au putut fi realizate cu respectarea prevederilor Hotărârilor de Guvern emise în acest sens", explică oficialii ministerului într-un răspuns pentru Realitatea TV.
Deşi n-a făcut nimic din ce a promis, Primăria Sectorului 5 a rămas şi acum cu suprafeţele grandioase din Şoseaua Antiaeriană şi Bulevardul Ghencea. Hotărârile de guvern de la acea vreme au presupus doar efectuarea transferului. Nu s-au impus însă şi deadline-uri pentru finalizarea proiectului, aşa cum a fost în cazul Primăriei Sectorului 2, pentru terenurile din oraşul Pantelimon şi strada Fabrica de Glucoză.
Multe dintre terenurile Armatei au fost înstrăinate, fără câştig pentru statul român.
S-au făcut zeci de analize şi hărţi pentru fiecare teren în parte. În zadar. Documentele, considerate secrete, zac şi acum sertarele Ministerului Apărării, fără ca nimeni din conducerea statului să fie interesat de ele. Ministrul de la acea vreme, Corneliu Dobriţoiu, ne-a explicat că intenţiona să semnaleze atât parchetul, în situaţiile care vizau ilegalitaţi cu transferurile, dar şi să gestioneze eficient suprafeţele de teren rămase încă la Armată. Vorbim de peste 1.500 de hectare care nu fuseseră împărţite clientelei politice. De pildă, ele puteau fi administrate de AVAS care să le vândă apoi prin licitaţii publice. Cu resursele obţinute, România ar fi plătit cu banii jos avioanele F-16.
România nu este singura ţară din Europa care are infrastructură în exces. Din păcate, însă, nu ştim ce să facem cu ea. Şi nici nu vrem. Polonia, de exemplu, a adus 420 de milioane de euro la bugetul Armatei de la înfiinţarea Agenţiei Proprietăţilor Militare, în 1996, cea care valorifică terenurile nefolosite ce aparţin ministerului apărării polonez. În prezent, Agenţia deţine peste 2.400 de poligoane, terenuri de instrucţie, aerodromuri sau situri istorice care ar putea fi valorificate şi care ar duce la mărirea bugetului Armatei. Cât despre terenuri ce ar putea fi date unor primării...
"În unele cazuri bine fundamentate, fostele terenuri militare sunt vândute autorităţilor locale fără licitaţie. Până acum Agenţia Proprietăţilor Militare (APM) a valorificat în acest fel aproximativ 3.300 de hectare, în valoare de 500 de milioane de zloţi, făcând un profit de 250 de milioane de zloţi", a transmis ministerul Apărării din Polonia într-un răspuns acordat REALITATEA TV.
Una dintre cele mai interesante tranzacţii este Aeroportul Modlin din Varşovia. Mai multe zone din fostul aerodrom militar au fost vândute prin Agenţia Proprităţilor Militare. Astfel că de cinci, Modlin funcţionează ca aeroport civil cu aproximativ trei milioane de pasageri pe an, iar Agenţia a devenit cel mai mare acţionar al aeroportului.
Dar până la a ajunge să obţină profit din infrastructura în exces, ministerul Apărării din România ar trebui măcar să ştie pentru ce dă anumite terenuri şi să aibă siguranţa realizării proiectelor, ceea ce în foarte multe cazuri nu s-a întâmplat. Într-un nou reportaj marca Realitatea TV vă vom spune cum se distrugea tehnica militară odată cu dezafectarea unităţilor şi cum şefi de stat major au ajuns să fie condamnaţi la închisoare. De asemenea, vă vom arăta şi foste unităţi militare transformate în sediile unor companii de renume mondial, în timp ce altele au devenit birouri pentru instituţii cunoscute ale statului.
Reporter: Andreea Dăscălescu
Imagine: Marian Mic, Calin Buda, Dragos Stoian, Petrica Baboia, Vali Dinu, Mihai Angiu
Montaj: Sorin Niculae