MENIU

Unitățile-fantomă de poliție ale Chinei în România și alte țări din lume - Acuzații-ȘOC - MAI neagă existența secțiilor SECRETE

Unitățile-fantomă de poliție ale Chinei în România și alte țări din lume - Acuzații-ȘOC - MAI neagă Foto: Chinadaily.com.cn

Acuzații grave la adresa Chinei. Ar fi fost înființate peste 100 de unități speciale de poliție fantomă în mai multe state europene printre care și în România, potrivit CNN. Scopul ar fi monitorizarea disidenților regimului și aplicarea unor măsuri împotriva lor. Asta cu toate că țara asiatică are acorduri bilaterale cu țări din Europa, inclusiv cu țara noastră. Într-o reacție de ultimă oră, ministerul de Interne anunță că nu există un acord semnat cu autoritățile din Republica Populară Chineză care să permită înființarea unor astfel de entități, anunță Realitatea PLUS. 

China operează peste 100 de secții de poliție din întreaga lume cu ajutorul unor națiuni gazdă, pentru a-și supraveghea cetățenii care trăiesc peste graniță, susține un raport obținut în exclusivitate de CNN.

Beijingul ar fi înființat peste 100 de așa-numite secții de poliție pe tot globul pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, folosindu-se de acordurile bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o prezență pe scară largă la nivel internațional, se arată în raportul publicat de CNN. Printre țările europene vizate se află și Italia, Croația, Serbia și România. 

REACȚIA MINISTERULUI român al AFACERILOR INTERNE, după apariția raportului publicat de presa americană

Potrivit unor surse Realitatea PLUS din Ministerul de Interne, nu există protocoale sau acorduri încheiate cu Guvernul chinez. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a precizat luni că nu există un acord semnat cu autorităţile din Republica Populară Chineză care să permită înfiinţarea unor „secţii de poliţie ilegale”, după ce în spaţiul public au apărut informaţii pe această temă. Potrivit Biroului de presă al MAI, toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competenţă al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislaţia internă a României şi pe cea internaţională.

„Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfăşoară constant, conform competenţelor, activităţi pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfăşurate activităţi care să aducă atingere siguranţei naţionale, ordinii publice şi drepturilor cetăţenilor”, precizează MAI.

În vara anului trecut, la București, a avut loc o întâlnire între fostul ambasador al Chinei în România și Inspectorul General al Poliției Române, Benone-Marian Matei, amintește Realitatea PLUS. A fost o discuție cu scopul de a coopera cele două țări și despre securitatea instituțiilor chineze în România.

DOVEZILE Safeguard Defenders - respinse de China 

Safeguard Defenders, organizația care se ocupă cu drepturile omului din Madrid, susține că a găsit dovezi că China opera 48 de posturi de poliție suplimentare în străinătate, de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existența a 54 de astfel de posturi în septembrie, potrivit CNN.

Este vorba de Raportul Safeguard Defenders, ce susține că Beijingul controlează, din umbră, zeci de secții de poliție secretă din lume. Este și cazul unei structuri de acest fel înființate la Paris, unde agenții sub acoperire au forțat un rezident chinez să se întoarcă în țara de origine. Astfel de cazuri sunt anchetate în Serbia și în Spania. China ar avea o astfel de unitate și în România, dar au fost raportate situații de misiuni în afara serviciilor consulare declarate.

Italia ar găzdui cel mai mare număr de „posturi de poliție” neoficiale chineze dintr-o rețea de peste 100 din întreaga lume, potrivit raportului. Orașul Milano, din nordul Italiei, ar fi fost folosit de două autorități locale de securitate publică chineză ca un teren de testare european pentru o strategie de poliție pentru a monitoriza populația chineză din străinătate și a forța dizidenții să se întoarcă acasă, scrie The Guardian. Iar prima „secție de poliție neoficială” ar fi fost înființată la Milano în 2016.

Printre cele mai noi acuzații formulate de organizație sunt și cele potrivit cărora „un cetățean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de agenți care lucrau sub acoperire într-o secție de poliție chineză  dintr-o suburbie a Parisului, recrutați în mod expres în acest scop, pe lângă o dezvăluire anterioară că alți doi chinezi exilați au fost returnați forțat din Europa – unul în Serbia, celălalt în Spania”, relatează CNN. Primele informații despre două cazuri au fost publicate și de Der Spiegel în noiembrie acest an.

Beijingul a negat că conduce forțe de poliție nedeclarate în afara teritoriului său, Ministerul Afacerilor Externe a transmis pentru CNN în noiembrie: „Sperăm că părțile relevante să înceteze să-l susțină (raport, n.red.) pentru a crea tensiuni. Folosirea acestuia ca pretext pentru a denigra China este inacceptabilă.”

În același timp, China nu a negat faptul că ar administra astfel de unități în străinătate, dar susține că ele sunt înființate în condițiile în care, din cauza pandemiei, mulți chinezi nu și-au putut reînnoi actele, fiind blocați în alte țări sau blocați în China. Adică ar fi vorba de centre administrative, înființate în timpul pandemiei pentru a-i ajuta pe chinezii expatriați cu sarcini precum reînnoirea permiselor de conducere. 

Însă activitățile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei națiuni sunt extrem de neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o națiune gazdă și-a dat consimțământul explicit, iar raportul Safeguard Defenders susține că birourile Chinei din mai multe țări sunt cu câțiva ani de dinaintea pandemiei.

Rapoartele organizației au declanșat investigații în cel puțin 13 țări diferite până acum și au aprins o luptă diplomatică din ce în ce mai intensă între China și națiuni precum Canada, care găzduiește o mare diasporă chineză.

China nu este singura superputere acuzată că folosește mijloace extrajudiciare pentru a atinge ținte pentru aplicarea legii sau în scopul persecuției politice în străinătate, amintește Realitatea PLUS. Și Rusia a fost acuzată de astfel de lucruri, după ce, ar fi încercat să otrăvească mai mulți disidenți ruși de pe teritoriul britanic pentru a-i asasina. Printre ei se numără și celebrul dizident rus Alexei Navalnîi. Însă Kremlinul neagă în continuare aceste acuzații.