Un nou duș rece pentru Guvern: TVA split, o păcăleală
Aplicarea generalizată a mecanismului de plată defalcată a TVA în Uniunea Europeană ar reprezenta un instrument neatractiv de politică fiscală, dată fiind creșterea semnificativă a costurilor pentru afaceri și autorități, arată un studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeană.
Decizia Parlamentului de a taxa decizia de Guvern și de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plată defalcată a TVA (eliminând aplicarea generalizată) a fost o decizie benefică, arată consultanții Deloitte.
n cazul în care mecanismul s-ar aplica generalizat, aduce un impact negativ de 700 milioane euro.
Mecanismul are caracteristici care pot fi foarte eficiente în reducerea anumitor tipuri de fraudă şi, de aceea, ar fi potrivit să fie aplicat ca măsură ţintită cu scop limitat, precizează studiul. În schimb, în cazul unei implementări generalizate, costurile ar depăşi beneficiile colectării mai bune a TVA.
"Concluziile studiului Deloitte arată că decizia Parlamentului României de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plată defalcată a TVA (eliminând aplicarea generalizată) a fost o decizie benefică. Colaborarea dintre legiutori şi mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementări echilibrate cu avantaje pentru ambele părţi. Ar fi de aşteptat ca în viitor să existe un dialog consistent înainte de publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, astfel încât să nu mai fie nevoie să se revină asupra lor, generând presiune inutilă asupra contribuabililor şi instabilitate fiscală", a spus Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.
"În cazul în care mecanismul s-ar aplica generalizat în regimul actual de TVA, pentru plăţile electronice între persoane impozabile, ar atrage modificări fluxului de numerar atât pentru afaceri, cât şi pentru autorităţile publice. Afacerile din UE ar resimţi un impact negativ agregat de 16,9 mld euro, iar pentru cele din România de 0,7 mld euro. Pentru o afacere medie din România impactul asupra fluxului de numerar, calculat ca pondere în cifra de afaceri, s-ar plasa pe locul al doilea în UE, după Malta, şi ar fi triplu faţă de media UE. În acest context, afacerile din România ar avea costuri de finanţare mai ridicate în principal din cauza a doi factori: durata rambursărilor de TVA şi nivelul ridicat al dobânzilor", explică Vlad Boeriu.