Trump e decis să preia Canalul Panama și Groenlanda și nu exclude forța pentru a-și îndeplini planul
Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a refuzat marți să excludă posibilitatea utilizării unei acțiuni militare sau economice pentru a urmări achiziționarea Canalului Panama și a Groenlandei, parte a unei agende expansioniste pe care a promovat-o după câștigarea alegerilor din 5 noiembrie.
Trump, care urmează să își înceapă mandatul pe 20 ianuarie, a propus și ideea transformării Canadei într-un stat american.
Viitorul președinte SUA a declarat că va solicita aliaților din NATO să facă cheltuieli semnificativ mai mari pentru apărare și a promis să schimbe denumirea Golfului Mexicului în Golful Americii. Trump a început să contureze o politică externă agresivă, ignorând considerațiile diplomatice și preocupările aliaților Statelor Unite, scrie Reuters.
Întrebat la o conferință de presă desfășurată în stațiunea sa din Florida dacă poate garanta că nu va recurge la coercitia militară sau economică în efortul de a obține controlul asupra Canalului Panama și Groenlandei, Trump a declarat: “Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciunul dintre cele două. Dar pot spune următorul lucru: avem nevoie de ele pentru securitate economică”.
El a propus impunerea de tarife asupra Danemarcei dacă aceasta va refuza oferta sa de a achiziționa Groenlanda, pe care a descris-o ca fiind esențială pentru securitatea națională a Statelor Unite. Cu câteva momente înainte de declarațiile lui Trump, fiul său, Don Jr., a sosit în Groenlanda pentru o vizită privată.
Danemarca a afirmat că Groenlanda, o regiune autonomă a regatului său, nu este de vânzare.
“Nu cred că este o cale bună să ne luptăm unii cu alții cu mijloace financiare atunci când suntem aliați și parteneri apropiați”, a declarat marți târziu premierul danez Mette Frederiksen, ca răspuns la comentariile lui Trump..
Trump a criticat cheltuielile americane pentru bunurile canadiene și sprijinul militar acordat Canadei, subliniind că Statele Unite nu beneficiază în niciun fel din aceste acțiuni, și a descris granița dintre cele două țări ca fiind o "linie trasată artificial".
În replică, ministrul canadian al Afacerilor Externe, Melanie Joly, a declarat pe X: “Comentariile președintelui ales Trump arată o lipsă totală de înțelegere a ceea ce face din Canada o țară puternică. Economia noastră este puternică. Oamenii noștri sunt puternici. Nu vom da niciodată înapoi în fața amenințărilor”.
La rândul său, cel mai înalt diplomat panamez a reacționat la amenințarea viitorului lider american de a recuceri calea navigabilă globală cheie, pe care SUA a construit-o și a deținut-o înainte de a preda controlul națiunii din America Centrală în 1999.
“Singurele mâini care controlează canalul sunt panameze și așa va continua să fie”, a declarat marți ministrul de externe Javier Martinez-Acha reporterilor.
Ambasadorul Daniel Fried, un diplomat american pensionat care lucrează în prezent la grupul de reflecție Atlantic Council, a declarat că comentariile lui Trump au creat o imagine a puterii naționale ca expansiune teritorială și l-a comparat cu un “imperialist din secolul al XIX-lea”.
Preluarea Groenlandei, a spus Fried, “ar distruge NATO, deoarece ne-ar face la fel ca Vladimir Putin”, președintele Rusiei.
Trump a fost validat în funcţia de preşedinte al SUA. Şedinţa a fost prezidată de Kamala Harris
Trump a declarat că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, o creștere semnificativă față de obiectivul actual de 2%.
“Cred că NATO ar trebui să aibă 5%”, a spus el. “Toți își pot permite, dar ar trebui să fie la 5%, nu la 2%”.
Trump s-a plâns în mod constant că majoritatea țărilor membre NATO nu contribuie în mod echitabil și a propus o majorare a contribuțiilor pentru apărare în timpul campaniei sale electorale.
Conform estimărilor NATO, 23 din cele 32 de națiuni membre vor reuși să atingă obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare până în 2024.
În prezent, niciunul dintre membrii alianței, inclusiv Statele Unite, nu alocă 5% din PIB pentru apărare, conform datelor furnizate de NATO. Polonia este lider în acest sens, cheltuind 4,12% din PIB, urmată de Estonia cu 3,43% și de Statele Unite cu 3,38%.
În carul aceleiași conferințe de presă, Trump a reiterat amenințarea că “iadul se va dezlănțui în Orientul Mijlociu” dacă militanții palestinieni din Hamas nu vor elibera ostaticii răpiți din Israel pe 7 octombrie 2023, care sunt în continuare deținuți în Fâșia Gaza.
“Nu va fi bine pentru Hamas și nu va fi bine, sincer, pentru nimeni”, a spus el.
Trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a declarat reporterilor că speră să aibă lucruri bune de raportat cu privire la negocierile dintre Israel și Hamas în momentul în care Trump va fi învestit în funcție.