Tradiții de Florii. Cele mai cunoscute superstiții. Ce nu trebuie să faci în această zi
Tradiții de Florii. În duminica dinaintea Paştelor, ortodoxia serbează Floriile, ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, călare pe un mânz de asin. Oamenii l-au întâmpinat cu ramuri de finic (curmal) în mâini, dar Iisus şi-a păstrat smerenia citind în sufletele lor. Ştia că aceia care astăzi îl primesc cu urale, în scurt timp se vor lepăda zgomotos de El. Şi cu toate acestea, Domnul a făcut sacrificiul suprem pentru izbăvirea păcatelor lumii.
Florii De exemplu, de se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.
Florii De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.
Traditii de Florii În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească. La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.
Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.
Obiceiuri populare
Tradiții de Florii Creştinii din Bărăgan păstrează cu sfinţenie o serie de obiceiuri populare la sărbătoarea Floriilor. Intrarea Mântuitorului în Ierusalim este cinstită cu fast în fiecare biserică. Oameniii merg la biserică cu crenguţe de salcie care sunt slujite de preoţi, apoi sunt aşezate la uşi sau la icoană. „Se spune că e bine să pui salcie la icoană, pentru binele casei, la coteţele păsărilor şi la grajdurile animalelor pentru a le apăra de boli sau să te încingi la brâu pentru a te feri de dureri de spate“, spun etnografii de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi. Pentru a avea spor, viaţă liniştită şi sănătate, ramurile sfinţite se păstrează peste an în casele credincioşilor, fiind folosite la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii mai obişnuiesc să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Colind şi obiceiuri păgâne În Duminica Floriilor, în comuna Lupşanu din judeţul Călăraşi, copiii merg cu „Floriile“. „Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii!“, cântă ei refrenul colindului în care este exprimată bucuria primăverii şi a trezirii naturii la viaţă. De Florii, fetele aveau propriul ritual de înfrumuseţare.
Tradiții de Florii „La sate, pe vremuri, se practicau câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri din Bărăgan, oamenii nu se spală pe cap în această zi, tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare“, arată etnografii, scrie Adevarul