Subiectul I romană, Evaluare Națională. Soarta cruntă a Magdei Isanos, autoarea-surpriză din 2017
Elevii care au susținut astăzi examenul de Evaluare Națională 2017 la romana au primit la subiectul III un text la prima vedere al Magdei Isanos, autoare română din perioada interbelică.
Fiica de savanți în domeniul cercetării medicale, Magda Isanos a fost pasionată de lectură încă din copilărie. A studiat dreptul și filozofia la Iași, între 1934 și 1938, și a fost pentru scurt timp avocat în cel mai mare oraș al Moldovei.
Subiecte matematica Evaluare Nationala 2017 – Proba cea mai grea pentru elevii de clasa a VIII-a
A debutat în 1932, cu versuri în revista Licurici a Liceului de băieți Bogdan Petriceicu Hașdeu din Chișinău.
La doar un an si șase luni, Magda a fost diagnosticată cu poliomielită și a fost salvată numai datorită grijei deosebite a mamei sale, despre care poeta spunea mai târziu: ”Mama m-a născut a doua oară”. Sechelele bolii au fost reduse la minimum, a rămas numai cu o sănătate delicată și cu o vizibilă dificultate la mers.
Căsătorită în 1935 la Chișinău, autoarea decidea după numai câteva luni să pună capăt mariajului cu Lev Panteleev, respectat intelectual al acelor vremuri.
După desfacerea căsătoriei, Magda locuiește împreună cu sora sa Silvia, studentă la medicină, într-o vilă pe Aleea Greuceanu, azi strada Pinului, ulterior într-un apartament pe strada Sărăriei, colț cu Ralet, în apropierea casei care a fost ultima locuință a lui George Topîrceanu. În această perioadă se apropie de studenții cu concepții democratice, integrându-se în Frontul Democrat Studențesc. În vara anului 1938 Magda Isanos participă la conferințe și la strângerea de fonduri pentru ajutorarea poporului spaniol.
În 1938, se căsătorește cu Eusebiu Camilar. În vara anului 1938, Camilar o duce pe Magda la Udești, unde-i cunoaște familia, prietenii și locurile copilăriei. Participă la ședințele Societății Noua Junime, înființată din inițiativa lui George Călinescu, citind din poeziile ei. Toamna își ia licența în Drept. Prietena sa Veronica Zosin consideră că a fost cea mai veselă și fericită perioadă din viața Magdei.
Anul 1939 îi aduce un succes răsunător în avocatură, dar și în activitatea literară.
În 1941, la puțin timp după nașterea fiicei sale Elisabeta, boala Magdei Isanos se agravează. În primele certificate medicale aflate la dosarul Baroului se invocă o indurație la baza unuia din plămâni. Boala de inimă, ca o consecință a unui reumatism, apare în ultimul certificat.
La sfârșitul lui martie 1944, soții Camilar pleacă în refugiu. În noaptea de 5 spre 6 iunie un bombardament de aviație distruge toate manuscrisele Magdei și ale lui Camilar din locuința lor din Iași. A rămas doar un caiet, cu patru povestiri inedite, păstrat de o cunoștință, prietenă a Magdei, care l-a descoperit în grădina casei.
În data 17 noiembrie 1944, poeta se stinge la București, în locuința părinților săi din strada Popa Nan.
Luni, 19 iunie, absolvenții de clasa a VIII-a au primit la subiectul al examenului de Evaluare Națională o poezie a Magdei Isanos, Ploaia. Puteți afla mai multe despre acest subiect AICI.
Subiectul I Evaluare Național 2017 romana:
Citește următorul text:
Ploi verzi, de vară, sufletu-mi vrăjiră,
și-n melodia caldă, rămuroasă,
eu auzeam pămîntul cum respiră,
iarba cum crește, noaptea cum se lasă.
Nu era nimic trist, dar solemn,
sufletul lumii închis în lemn,
în flori palide, în hribi și scaieți
revărsa bucuria tainicei vieți.
Cerul pierdut în cețuri îl uitam.
Nu mai eram nici eu decît ram,
decît rădăcină avidă și pace
de ierburi vîscoase, opace...
Însă irizata, subtila apă voioasă
avea licurici, clopoței în plete ;
jumătate din ființa ei luminoasă,
lăsînd să cadă văluri încete,
apărea-n pajiște sau lîngă bălți,
o zînă pe care-o văzusem și-n alte dății.
Numai picături de apă, văpăi
de fosfor era frumusețea-i dintăi.
irizat - care reflectă culorile curcubeului
hribi - ciuperci comestibile
dintăi - dintâi
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor ”melodia” și ”apărea”.
2. Menționează rolul cratimei în secvența ”și-n alte dăți”.
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare din ultimele trei strofe.
4. Precizează două cuvinte din prima strofă a poeziei care conțint diftong.
5. Numește tipul de rimă din ultima strofă a poeziei și măsura ultimului vers.
6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a poeziei ”Ploaia” de Magda Isanos.
În compunerea ta, trebuie:
- să precizezi două trăsături ale genului liric;
- să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
- să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
- să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
Subiectul al II-lea romana Evaluare Națională 2017:
Citește următorul text:
Oamenii nu pot să simtă viteza în mod direct, altfel am fi cu toții amețiți de mișcarea Pământului în spațiu. Prin urmare, cum putem ști ce înseamnă rapid? Cel mai rapid sprinter poate alerga cu o viteză de aproximativ 38 de km/h, aproape de 4000 de ori mai mare decât viteza unui melc, unul dintre cele mai lente animale. Dar această viteză este și de 28 de milioane de ori mai mică decât cea mai mare viteză din Univers - viteza luminii. Așadar, la scară largă, suntem destul de lenți [...]
De la apariía cronometrajului electronic în 1968, recordul mondial la proba atletică de 100 de metri la bărbați a coborât cu mai puțin de jumătate de secundă - în special datorită îmbunătățirilor aduse pistei și tehnologiei pantofilor de alergare. La un moment dat, s-a crezut că limita superioară a vitezei de alergare a omului este determinată de forța pe care tendonul cvadricepsului o poate absorbi la fiecare pas fără să se rupă. Acesta ar fi implicat o viteză maximpă de 43,06 de km/h, dar, la Campionatul Mondial de la Berlin din 2009, jamaicanul Usain Bolt a depășit această viteză, atingând 44,72 de km/h. Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea cu care se pot contracta fibrele musculare, pentru a propulsa corpul înainte în timpul fracțiunii de secundă în care fiecare picior este în contact cu solul. Încă nu știm dacă antrenamentul sau moștenirea genetică pot îmbunătăți viteza de contracție a mușchilor, dar calculele arată că tendoanele umane pot rezista, teoretic, la viteze de până la 64 de km/h!
Cel mai rapid de pe pământ, în revista Terra Magazin
sprinter - atlet specializat în alergări de mare viteză
cvadriceps - mușchi al piciorului
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
- anul apariției cronometrajului electronic;
- campionatul la care s-a stabilit recordul de viteză de 44,72 de km/h.
2. Scrie titlul articolului din care a fost extras fragmentul și denumirea publicației în care a apărut.
3. Menționează genul și cazul substantivelor ”recordul” și ”secundă” din textul dat.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor ”acum” și ”factorul”, menționând partea de vorbire prin care se exprimă. ”Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea”
5. Transcrie propoziția principală și propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: ”Oamenii nu pot să simtă viteza în mod direct”
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
B. Redactează o narațiune de 150/300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în timpulunei întreceri sportive.
În compunerea ta, trebuie:
- să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor
- să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal
- să ai conținut adecvat cerinței
- să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.