Strigoii din Banat, mai vechi decât Dracula, ar putea fi folosiţi pentru potenţialul turistic

Strigoii din Banat, mai bătrâni decât Dracula, ar putea transforma mai ales satele timişene şi cărăşene în adevărate atracţii turistice pentru turiştii pasionaţi de senzaţii tari, dornici să se întâlnească cu umbre ale trecutului.

Prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, etnograf şi prorector al Universităţii de Vest Timişoara, spune că primele relatări în epoca modernă despre strigoii românilor îşi au originea în Banat, în urma contactului militarilor coroanei habsburgice cu populaţia acestei regiuni, poveştile din relatările acestora fiind ulterior documentate la faţa locului de primul cercetător 'vampirolog', dr. Georg Tallar.

'Banatul nu are un Dracula al său, ci are o imagine mai luminoasă. Dar vă pot vorbi în calitate de om care a scris o carte despre aceste personaje ('Şapte eseuri despre strigoi', 1998, n.r.): primele relatări despre strigoii români nu au ajuns în Europa din Transilvania, ci provin din Banat. Sunt relatări făcute în secolul al XVIII-lea de dr. Georg Tallar, care a fost arhiatrul (medic primar, n.r.) al Coroanei Imperiale Habsburgice şi care a fost trimis în Varmedia Timişoarei, tocmai pentru că militarii campaţi aici în urma cuceririi Banatului de către Imperiul Habsburgic reclamau în scrisorile trimise de ei la Viena că românii se plâng că sunt omorâţi de strigoi. Medicul Tallar a venit de cinci ori în Banat şi o dată în Oltenia. El povesteşte într-o carte publicată în anul 1782 la Leida, că i-a cunoscut pe mulţi despre care se spunea că sunt strigoi şi că are şi o teorie. El spunea că 'nu strigoii îi omoară pe români, ci alimentaţia lor cu totul şi cu totul imprevizibilă şi neechilibrată' - ba postesc foarte dur, ba mănâncă foarte îmbelşugat, gras, şi beau multă tărie', a relatat pentru Agerpres etnograful prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, prorectorul Universităţii de Vest Timişoara (UVT).

Cercetătoarea remarcă faptul că deşi povestirea de secol al XVIII-lea este plasată clar în Banat, imediat după aceea vin informaţiile care se regăsesc în Banatul sârbesc, iar în veacurile al XIX-lea şi al XX-lea, datorită personajului globalizat numit Dracula, poveştile se mută spre Transilvania.

'Nu cred că Banatul are neapărat nevoie de un traseu 'black' în care cineva să refacă aceste căutări ale medicului vienez, ci aş vrea să rămânem în căutarea unui aspect pozitiv. Banatul este 'părintele' strigoilor, dar ni l-au luat alţii', punctează prorectorul Hedeşan.