Ce spune Sfânta Scriptură despre Sfântul Pantelimon
Sf. Mare Mucenic Pantelimon s-a născut într-o familie bogată a Imperiului Roman, în localitatea Ismit de azi, în Turcia (antica Nicomedia). Învăţătură creştină a primit de la mama sa, Evula, iar renumitul preot Ermolae l-a iniţiat în tainele credinţei. În tot acest timp, tatăl său, senatorul păgân Eustorgios, se închina la idoli.
Pentru desăvârşirea educaţiei, Pantelimon a fost încredinţat de familie unui medic de renume din acea vreme, Eufrosin. În scurt timp, cunoştinţele sale medicale l-au impresionat pe împăratul Maximilian, încât acesta a vrut să-l aducă la palat, ca medic personal. Tot părintele Ermolae l-a botezat cu numele de Pantoleon, care se traduce „întru totul milostiv".
De la botez, vestea minunilor săvârşite de tânărul medic Pantelimon, care practica medicina fără să ceară bani bolnavilor pe care-i vindeca (îndrumându-i doar să nu se mai închine idolilor), s-a răspândit în tot imperiul. Pentru că a refuzat să se închine la idoli, aşa cum i-a cerut împăratul, Pantelimon a fost torturat, apoi decapitat.
De ce se prăznuieşte Sf. Pantelimon, doctorul fără de arginţi
În această zi, trebuie încetate muncile agricole. Este bine să fie prăznuit acest sfânt pentru tămăduirea bolilor şi pentru prevenirea frigurilor. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească în acestă zi, pentru a le uşura suferinţa.
În ziua praznicului se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei pentru a fi mai viguroşi peste iarnă.
Sătenii îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi la anul multe fructe, iar poamele să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent.
Sfântul se prăznuieşte pentru a feri gospodăriile de grindină şi pentru a aduce noroc celor care călătoresc. În acelaşi timp, Sf. Mucenic alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.