Elixirul tinereţii şi al vitalităţii. Plantă care vindecă infertilitatea
Originară din Asia, această plantă este considerată elixirul tinereţii. Schinduful a fost aclimatizat şi în nordul Africii şi sudul Europei, dar se poate găsi şi pe teritoriul României. O puteţi recunoaşte după florile ei alb-gălbui, tulpina care poate ajunge până la jumătate de metru şi a frunzelor grupate câte trei.
Pe numele ei ştiinţific, Trigonella foenum graecum, proprietăţile aacestei plante sunt nenumărate. Folosit de peste 4.000 de ani în Egiptul antic, schinduful reglează funcţiile hormonale, imunologice, respiratorii, dar prezintă benficii şi pentru piele, circulaţie, digestie, problemele de fertilitate la ambele sexe sau ulcer varicos.
Seminţele conţin o cantitate mare de substanţe proteice, grãsimi, precum şi mucilagii, saponozide, fitosteroli, taninuri, cumarine, substanţe alcaloidice (trigonelina).
Seminţele de schinduf şi preparatele obţinute din ele stimuleazã apetitul, cresc secreţia de salivã şi suc gastric. Studiile recente aratã cã preparatele din schinduf au proprietatea de a scãdea nivelul de colesterol din sânge.
Remarcabil este faptul cã administrarea pulberii din seminţe de schinduf la pacienţi cu colesterol crescut, a dus la scãderea nivelului de colesterol rãu (LDL) şi a trigliceridelor, fãrã sã fie însoţite de scãderea colesterolului bun (HDL).
La fel de benefic este şi un alt efect, constatat la persoanele care suferã de diabet zaharat, la care seminţele de schinduf în cantitate relativ micã au dus la o normalizare persistentã a nivelului de glucozã din sânge.
Seminţele de schinduf şi preparatele fitoterapeutice derivate sunt indicate în stãri de anemie, convalescenţã, astenie fizicã şi astenie psihicã, nevroze, anorexie şi, mai ales, ca tratament complementar pentru scãderea colesterolului sanguin şi controlul valorilor glicemiei la persoanele diabetice.
La adulţii sãnãtoşi cu risc de diabet, seminţele de schinduf au capacitatea de a creşte gradul de toleranţã la glucozã, ceea ce le face binevenite în prevenirea apariţiei diabetului manifest.
Administrare:
Infuzia se poate prepara din 1 linguriţã de pulbere de seminţe la1 canã cu apã. Dupã strecurare se îndulceşte şi se beau 1-3 cãni pezi.
Decoctul se preparã din 1 linguriţã de seminţe mãcinate la 1 canã cu apã. Mai întâi se ţine la macerat 6 ore, dupã care se fierbe 5 minute. Se strecoarã şi se bea îndulcit, pe parcursul unei zile.
O altã modalitate de preparare este macerarea timp de 24 de ore. Se pun 50 g de seminþe la jumătate de litru de apã. Dupã 24 de ore se pot bea 1-2 cãni pe zi.
Seminţele mãcinate de schinduf se pot folosi şi ca atare, în cantitate de 1 linguriţã pe zi.
La persoanele cu colesterol şi trigliceride crescute, respectiv cu diabet zaharat, se recomandã consumarea a 25 g (5 linguriţe) de seminţe mãcinate, în fiecare zi.
Atenţie! Nu se foloseşte de către femeile însărcinate!