SCENARIU DE COŞMAR pentru România: 3 ani de RECESIUNE şi şomaj de peste 9%. Cine face previziunile

Scenariul advers care va fi utilizat de ABE reflectă riscurile considerate în prezent ca reprezentând cele mai pertinente ameninţări la adresa stabilităţii sectorului bancar. Acestea sunt creşterea costurilor împrumuturilor prin emisiuni de obligaţiuni amplificată de o schimbare semnificativă a evaluării riscului de către investitori (mai ales către pieţele emergente), deteriorarea în continuare a calităţii creditelor în ţările cu cerere redusă, stagnarea reformelor care ar pune în pericol încrederea în sustenabilitatea finanţelor publice, precum şi lipsa măsurilor de restructurare şi reabilitare a situaţiei financiare a băncilor, necesară pentru ca acestea să-şi menţină accesul la finanţare din piaţă la costuri rezonabile, se arată în documente publicate marţi de ABE.

Parametrii testelor de stres includ în acest scenariu creşteri puternice ale randamentelor cerute de investitori la cumpărarea de obligaţiuni, dar şi scăderi puternice pe piaţa imobiliară şi pe burse, precum şi intrarea în recesiune a tuturor ţărilor din UE, inclusiv a Poloniei care a evitat această situaţie în criza financiară globală declanşată în 2008.

Testele de stres vor viza 124 de bănci de importanţă sistemică în UE şi sunt efectuate în paralel cu o evaluare a calităţii activelor din sistemul bancar derulată de către Banca Centrală Europeană.

Scenariul pesimist al ABE ia în calcul pentru România o contracţie de 1,4% în acest an, însoţită de avansul şomajului la 7,7% şi scăderea puternică a preţurilor pe piaţa imobiliară. Scenariul de bază prevede o creştere economică de 2,3% în acest an şi o rată a şomajului de 7,2%.

Scenariul de bază al ABE, considerat probabil având în vedere situaţia actuală, foloseşte estimări publicate de Comisia Europeană pentru anii 2014 şi 2015, în timp ce pentru 2016, prognozele aparţin autorităţii bancare. Proiecţiile privind preţurile locuinţelor aparţin, de asemenea, ABE.

Deteriorarea situaţiei economice şi financiare ar cauza declinul accelerat al preţurilor la locuinţe, cu 12,2% în acest an, în timp ce pe piaţa comercială (birouri, retail, industrial) declinul ar fi mai temperat, de 8,6%, în variată pesimisită avută în vedere de ABE.

Autoritatea consideră însă probabil un avans de 1,1% al preţurilor la locuinţe în acest an în România, precum şi o scădere uşoară de 0,9% pe segmentul comercial.

Pentru UE, autoritatea bancară ia în calcul o contracţie a PIB de 0,7% în acest an în scenariul pesimist, în timp ce şomajul s-ar situa la 11,3%, scăderea de pe piaţa rezidenţială la 7,9%, iar cea de pe piaţa comercială la 3,6%.

Aşteptările de bază ale ABE pentru UE prevăd avans economic de 1,5% în acest an, cu o rată a şomajului de 10,7%, precum şi creşteri pe piaţa imobiliară, de 0,9% pe segmentul rezidenţial şi de 1,5% pe cel comercial.

Contracţia economiei României s-ar putea amplifica la 1,8% în 2015, în scenariul pesimist, în timp ce şomajul ar urca la 8,6%, iar piaţa imobiliară ar continua scăderea accelerată. Preţurile la locuinţe ar urma să scadă cu 11,1%, iar cele de pe piaţa proprietăţilor comerciale generatoare de venituri cu 5,2%.

Contracţia PIB al UE s-ar dubla la 1,5%, în timp ce şomajul ar urca la 12,3%. Declinul pe piaţa imobiliară rezidenţială s-ar reduce la 6,2%, iar cel al segmentului comercial s-ar situa la 3,7%.

În lipsa deteriorării semnificative a situaţiei care să conducă la scenariul pesimist, autorităţile europene prevăd un avans al PIB de 2,5% pentru România anul următor, cu o rată a şomajului de 7,1% şi o creştere de 3% a preţurilor la locuinţe, respectiv de 1,1% pe piaţa comercială.

Scenariul de bază pentru UE include o creştere economică de 2% pentru anul următor, cu şomaj de 10,4%, în timp ce preţurile pentru proprietăţi rezidenţiale ar urca cu 2,7%, iar cele pe segmentul comercial cu 2,8%.

În 2016, ultimul an analizat în scenariul pesimist al ABE, contracţia economică a României s-ar plasa la 0,7%, în timp ce şomajul ar atinge un nivel ridicat, de 9,2%. Scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară ar continua, însă mai lent faţă de anii anteriori. Astfel, segmentul rezidenţial ar fi în continuare cel mai puternic afectat, cu un declin de 7,2%, în timp ce pe comercial scăderea s-ar înjumătăţi la 2,7%.

Scenariul de bază prevede o creştere economică de 2,3% pentru România în 2016, precum şi o rată a şomajului de 7,2%, similară cu precedenţii doi ani. Preţurile la locuinţe ar urma să urce cu 5% în 2016, iar cele la proprietăţi comerciale cu 3%.

Estimările pesimiste ale autorităţii bancare prevăd revenirea pe creştere a UE în 2016, cu un avans de 0,1%, în timp ce şomajul ar urca la 13%. Preţurile locuinţelor şi-ar continua declinul, cu 2,1%, iar cele de pe segmentul comercial ar înregistra o scădere de 1,2%.

Prognoza de bază, considerată probabilă, prevede pentru UE o creştere a PIB cu 1,8% în 2016, şomaj de 10,1%, precum şi un avans de 3,8% pe piaţa rezidenţială şi de 3,4% pe cea comercială.

Cumulat pe ansamblul perioadei 2014-2016, impactul negativ în scenariul pesimist, reprezentând deviaţia faţă de prognoza de bază, se situează la 10,3 puncte procentuale în privinţa PIB al României, faţă de 7 puncte procentuale pentru UE.

Pe piaţa imobiliară rezidenţială, deviaţia în România s-ar situa la 33,7%, cel mai ridicat nivel din UE, în timp ce media europeană ar fi de 21,2%. Pe segmentul comercial, impactul pe piaţa din România ar fi de 18,3%, la o medie europeană de 14,7%.

Impactul negativ pe bursa românească s-ar situa la 14,6% în acest an şi la 13% anul următor, respectiv 15,5% în 2016. Deviaţia medie în scenariul negativ faţă de scenariul de bază ar atinge 18,6% pe burse la nivelul UE în acest an, urmată de 16,6% în 2015 şi 19,2% în 2016.

ABE este o autoritate independentă a UE care are ca obiectiv asigurarea unui nivel eficient şi consecvent de reglementare şi supraveghere prudenţială în întregul sector bancar din UE.

Obiectivele sale generale sunt menţinerea stabilităţii financiare în UE şi asigurarea integrităţii, eficienţei şi bunei funcţionări a sectorului bancar.

Autoritatea este independentă, însă răspunde în faţa Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene şi a Comisiei Europene.