Sărbătoare, astăzi, pentru creștin-ortodocși: Sfântul Alexandru

Sfantul Alexandru, cel considerat de Biserica Ortodoxa protectorul omenirii, este pomenit anual pe data de 30 august. Acesta este trecut in calendarul ortodox cu cruce neagra, credinciosii pastrand pentru aceasta zi cateva obiceiuri si traditii din mosi-stramosi.

Sfântul Alexandru a dus o luptă susţinută cu partizanii ereziei ariene, una dintre cele mai grave erezii din istoria bisericii.

Învăţătura lui Arie (cca 256-cca 336), preot în Alexandria, susţinea că fiinţa lui Dumnezeu este unică şi incomunicabilă şi că Fiul nu are o natura identica cu Tatăl. Separând firea Tatălui de cea a Fiului, erezia ariană admitea inferioritatea Fiului. Deşi a fost apărat de Eusebiu, episcop de Nicomidia, Arie a fost vehement criticat de episcopii Alexandru al Constantinopolului şi de Atanasie al Alexandriei.

Sfântul Alexandru a participat la Sinodul I ecumenic, care, formulând răspunsul ortodox împotriva ereziei ariene sub diverse expresii: "Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii", "născut, iar nu făcut", "cel ce este de o fiinţă cu Tatăl", a stabilit că esenţa Fiului este identica cu a Tatălui, iar naşterea Sa din Tatăl este din veci, ceea ce înseamnă că Tatăl n-a existat vreodată fără Fiul. 

Tradiții și obiceiuri de sfântul Alexandru 

Se spune ca nu este bine sa-ti vorbesti de rau aproapele pentru ca o vei tine intr-o sfada pana la finalul anului. In plus, preotii indeamna credinciosii sa fie milostivi cu cei napastuiti de soarta, fiind un moment bun pentru a face pachete pentru a le oferi celor nevoiasi. Totodata, este o zi ideala pentru a cadea la pace cu persoanele cu care ai avut ceva de impartit.

Totodata, credinciosii nu spala, nu calca si nu cos pe 30 august, mai ales ca anul acesta sarbatoarea cade intr-o zi de duminica. 

Sfantul Alexandru - Semnificatia numelui

Numele Alexandru este de origine greaca si inseamna a apara, a proteja. Alexandros (in limba greaca) inseamna protector al barbatilor sau al oamenilor. Este un nume vechi, fiind atestat inca din a doua jumatate a secolului 7 I.Hr, in "Iliada", ca un alt nume al lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, in timpul razboiulului troian.