România refuză planul UE pentru păduri. Ce îl nemulțumește pe Tanczos Barna
Ministrul Mediului se opune planului Uniunii Europene prin care se dorește plantarea a trei miliarde de copaci și protejarea pădurilor virgine. Tanczos Barna a semnat, alături de alți zeci miniștri, printre care cei ai Austriei, Ungariei, Franței sau Germaniei, o scrisoare prin care este criticată Strategia Forestieră Europeană. Ministrul Mediului a declarat pentru presa maghiară că planul UE este o povară financiară prea mare și că sistemul forestier este bine reglementat la noi, potrivit Realitatea Plus.
Tanczos Barna a precizat că, pe fondul apariţiei unei variante neoficiale a Strategiei Forestiere Europene, care a circulat în statele membre UE, Austria a elaborat o scrisoare deschisă, agreată de alte 11 ţări, între care şi România, în care se solicita o dezbatere punctuală pe noul document oficial.
”Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esențiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii. Vor fi patru state membre care vor duce greul acestei monitorizări și protecții de păduri bătrâne și primare.
Avem nevoie de reguli foarte clare, să știm la ce ne angajăm, care sunt costurile și de unde suportăm aceste costuri”, a declarat ministrul.
Ce prevede strategie UE pentru păduri
Comisia Europeană a adoptat, vineri, noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, o iniţiativă emblematică din cadrul Pactului verde european, care se bazează pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.
Strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse recent pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi a neutralităţii climatice în UE până în 2050. Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanţi naturali, aşa cum prevede Legea climei, a precizat Executivul comunitar.
Documentul este însoţit de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice - copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.
Totodată, Strategia stabileşte o viziune şi acţiuni concrete pentru creşterea cantităţii şi calităţii pădurilor din UE şi pentru consolidarea protejării, refacerii şi rezilienţei lor. Acţiunile propuse vor mări sechestrarea carbonului prin îmbunătăţirea absorbanţilor şi a stocurilor, ceea ce va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Strategia se angajează să protejeze cu stricteţe pădurile primare şi seculare, să refacă pădurile degradate şi să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să menţină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile şi de care depinde societatea.
În plus, promovează practicile de gestionare a pădurilor cele mai prietenoase pentru climă şi biodiversitate, reliefează necesitatea menţinerii utilizării biomasei lemnoase în limite sustenabile şi încurajează utilizarea eficientă a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utilizării în cascadă.
De asemenea, strategia prevede elaborarea unor scheme de plată destinate proprietarilor şi administratorilor pădurilor care furnizează servicii ecosistemice alternative, de exemplu prin menţinerea intactă a unor părţi ale pădurilor. Noua politică agricolă comună (PAC) va reprezenta o ocazie, printre altele, de a oferi un sprijin mai bine direcţionat pentru silvicultori şi pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor. Noua structură de guvernanţă pentru păduri va crea un spaţiu mai incluziv pentru ca statele membre, proprietarii şi administratorii de păduri, industria, mediul academic şi societatea civilă să poată discuta despre viitorul pădurilor în UE şi să ajute la păstrarea acestor bunuri valoroase pentru generaţiile viitoare.
Documentul anunţă și o propunere legislativă menită să intensifice monitorizarea, raportarea şi colectarea de date în domeniul forestier în UE, potrivit Agerpres.