România și Bulgaria au o responsabilitate foarte mare pentru protecția sturionilor din Dunăre
România și Bulgaria sunt singurele țări din Uniunea Europeană care au pe teritoriul lor populații de sturioni, motiv pentru care au și o responsabilitate mare pentru protecția lor, a declarat marți, în cadrul unei conferințe internaționale la Sofia, Jutta Jahrl, reprezentantă a organizației WWF-Austria. Ea a subliniat că autoritățile cele două țări au luat o măsură esențială pentru salvarea acestor pești, și anume prohibiția pescuitului.
Jahrl se numără printre participanții la conferința care reunește marți și miercuri la Sofia responsabili cu protecția sturionilor și experți din țări precum Olanda, România, Bulgaria, Marea Britanie, Ungaria, Serbia și Turcia.
Expertul bulgar Liubomir Vasilev a subliniat că aceste specii de pești migratori, care au apărut acum nu mai puțin de 200 de milioane de ani, sunt astăzi în pericol de dispariție. Pescuitul excesiv și comerțul ilegal, în special pentru caviar, reprezintă principala amenințare directă la adresa supraviețuirii sturionilor din Dunăre, a spus el.
Potrivit experților, nu pot fi neglijate nici alte amenințări, cum ar fi distrugerea habitatului și întreruperea rutelor de migrație. Sturionii din Dunăre joacă un rol important ca indicatori ai stării de sănătate a ecosistemelor. Ei trăiesc în cea mai mare parte a timpului în Marea Neagră, migrând în amonte pe Dunăre și alte râuri mari pentru reproducere. Sturionii sunt specii longevive — pot trăi chiar și 100 de ani — și masive — pot ajunge până la 6 metri lungime, cântărind chiar și 100 kg. Din cauza ciclului de viață lung și a maturizării târzii, populațiile au nevoie de mulți ani pentru a se reface, ceea ce înseamnă că sturionii sunt extrem de vulnerabili la exploatare și la alte amenințări, cum ar fi poluarea și fragmentarea habitatului.
Din șase specii de sturioni care trăiesc în zonă, două practic au dispărut sau pot fi considerate dispărute, a declarat Ivan Hristov, coordonator al programului de ape al WWF-Bulgaria. El a subliniat că sturionii sunt simbolul Dunării. Dacă reușim să sălvăm sturionii, înseamnă că am reușit să salvăm Dunărea, a afirmat el.
Întrebat de AGERPRES dacă sunt deja vizibile rezultate ca urmare a interdicției introduse în România în anul 2006 pe termen de 10 ani și de Bulgaria în 2012 pe termen de patru ani, Hristov a spus că într-un termen așa de scurt ar fi greu să se înregistreze o creștere a populației de sturioni. Maturitatea la acești pești vine târziu, ciclul de reproducere este foarte lung și refacerea populației va necesita mulți ani. Discuția dacă și cu cât să fie prelungită prohibiția pescuitului de sturioni și după 2015 abia începe, iar părerea lui Hristov este că e nevoie de cel puțin încă o perioadă de 10 ani de interdicție pentru a fi simțite efectele. El afirmă că populația de sturioni a ajuns la un nivel atât de critic că nu mai reprezintă o resursă importantă din punctul de vedere economic: chiar dacă acum se va renunța la interdicție, nu vor mai fi mulți pești care să fie prinși.
Cristina Munteanu, coordonator proiecte ape dulci la WWF-România, afirmă că nu există date științifice care să arate cum evoluează populația de sturioni după prohibiție, dar situația nu este vizibil mai bună. În opinia lui Munteanu, probabil va fi nevoie de prelungirea ei cu câțiva ani și după 2015.
Hristov și Munteanu sunt de părere că populația acestor pești ar putea fi afectată și de planurile României și Bulgariei de a construi hidrocentrale pe Dunăre. Cei doi reprezentanți ai WWF au spus că asemenea utilaje nu au cum să nu aibă un impact negativ asupra acestor specii migratoare. Chiar dacă viitoarele hidrocentrale ar fi dotate cu pasaje pentru sturioni, rămâne problematică folosirea acestora de către pești. În prezent se discută despre realizarea unor astfel de pasaje la Porțile de Fier, care să permită migrarea peștilor în amonte.