România a scăpat de „piatra de gât” numită MCV. Ce a reprezentat, când și de ce a fost instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare
România a scăpat de monitorizarea prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), un instrument de control al reformelor din justiția românească. El a fost creat în anul 2007 în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susținute ale României de a-și reforma sistemul judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.
Când și de ce a fost instituit MCV
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susținute ale României de a-și reforma sistemul judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul este expresia angajamentului comun al României și al UE. În concordanță cu decizia de instituire a mecanismului și așa cum a subliniat Consiliul și Curtea de Justiție a UE, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.
Activitatea din cadrul MCV a început în 2007 și de atunci încurajează și monitorizează procesul de reformă pe baza acestor obiective de referință. În ianuarie 2017RO•••, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului, oferind astfel o imagine clară a progreselor semnificative înregistrate. Comisia a formulat douăsprezece recomandări specifice care, în momentul în care sunt îndeplinite în mod ireversibil, ar fi suficiente pentru a pune capăt procesului MCV.
Între timp, Comisia a efectuat patru evaluări suplimentare ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. Rapoartele din 2017 până în 2019 au constatat o încetinire a ritmului reformelor și a trebuit să fie formulate opt recomandări suplimentare. În raportul din iunie 2021RO•••, Comisia a fost în măsură să marcheze îndeplinirea unor progrese substanțiale în ceea ce privește toate obiectivele de referință ale MCV. Comisia a remarcat un nou impuls puternic pentru reformă și pentru remedierea regresului din perioada 2017-2019, multe recomandări fiind pe cale să fie îndeplinite în cazul în care progresele înregistrate rămân la un nivel constant. Din acel moment, au fost luat și alte măsuri pozitive, astfel cum se detaliază în raportul din 2022EN•••, care a concluzionat că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător.
Cu ocazia aderării Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, a fost instituit un MCV și pentru această țară, pentru a monitoriza progresele înregistrate în domeniile reformei sistemului judiciar, corupției și criminalității organizate. Raportul MCV din octombrie 2019EN••• a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător recomandările MCV rămase, că Bulgaria a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. De atunci, nu mai sunt realizate monitorizări sau rapoarte cu privire la Bulgaria în cadrul MCV, acest stat fiind monitorizat în cadrul ciclului anual privind statul de drept și, mai concret, în cadrul Raportului anual al Comisiei privind statul de drept.
Ce spunea Comisia Europeană toamna trecută despre MCV România
Comisia Europeană a adoptat cel mai recent raport privind măsurile luate de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma sistemului judiciar și combaterea corupției în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).
Astăzi, 22 noiembrie, Comisia Europeană a adoptat cel mai recent raport privind măsurile luate de RomâniaRO••• pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma sistemului judiciar și combaterea corupției în cadrul mecanismului de cooperare și de verificareRO••• (MCV).
Raportul trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește recomandările restante și îndeplinirea obiectivelor de referință (benchmarks) ale MCV de la raportul MCV din iunie 2021RO•••. Raportul constată cu satisfacție eforturile semnificative depuse de România în vederea implementării acestor recomandări prin noi acte legislative, politici și instrumente menite să consolideze sistemul judiciar și combaterea corupției.
Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept.
De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de dreptRO•••, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
Progresele înregistrate în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției
Printre reformele importante se numără legile justiției adoptate recent și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției și la alte aspecte, generale, în eventualitatea în care ar fi necesare acțiuni suplimentare.
În ceea ce privește combaterea corupției, instituțiile de stat își unesc forțele pentru a pune în aplicare o nouă strategie națională anticorupție, iar pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în materie de eficacitate a investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătățit procedura de ridicare a imunității politice, iar instituțiile române responsabile cu aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și cu gestionarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni au funcționat în mod eficace.
În fine, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare și reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanță cu legislația UE și cu standardele internaționale anticorupție.
Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de dreptEN•••.
Etapele următoare
Punerea în aplicare efectivă a angajamentelor României și continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor asigura faptul că progresele înregistrate sunt durabile și ireversibile, permițând încheierea cu succes a MCV. Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va ține seama de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European. Comisia va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât și al României în lunile următoare.
Ciclul anual al raportului privind statul de dreptRO••• va permite Comisiei să monitorizeze implementarea multora dintre reformele convenite, precum noul regim în urma desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție; funcționarea Inspecției Judiciare; resursele umane din sistemul judiciar; executarea hotărârilor judecătorești de către administrația publică; impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficacității luptei împotriva corupției, precum și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.
Acestea vor face parte din monitorizarea sistemului de justiție și a combaterii corupției, doi dintre pilonii principali ai rapoartelor. Unele dintre aceste aspecte au făcut deja obiectul unor recomandări în ultimul raport privind statul de dreptEN••• și, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte din procesul de monitorizare întreprins de Comisie în urma recomandărilor.
Obiectivele României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliențăRO••• și alte oportunități de asistență în cadrul altor programe relevante ale UE, în special Instrumentul de sprijin tehnicRO•••, vor contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că reformele în curs, precum cele privind codurile penale, vor elimina lacunele existente în legislație și vor consolida eficacitatea luptei împotriva corupției.