MENIU

Război în Ucraina, ziua 875: Medvedev spune că aderarea Ucrainei la NATO ar echivala cu o declarație de război - LIVE TEXT -

Război în Ucraina, ziua 875 / Foto: Profi Media

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că aderarea Ucrainei la NATO ar fi echivalentă cu o declarație de război împotriva Moscovei și că doar o atitudine „prudentă” din partea alianței ar putea împiedica distrugerea planetei.

UPDATE 21. 20 Ucraina a decis să schimbe strategia de luptă cu Rusia și să se  bazeze tot mai mult pe tehnologie

Ministrul ucrainean al apărării a declarat că Ucraina dezvoltă rapid proiecte inovatoare pentru a obține un avantaj tehnologic pe câmpul de luptă, informează UKRINFORM, relatează Rador Radio România. Unul dintre aceste proiecte inovatoare este deja în curs de testare şi are în vedere utilizarea complexă a sistemelor robotizate și fără pilot la sol și în aer, pentru îndeplinirea anumitor sarcini de luptă.

Specialiștii implicați în implementarea proiectului notează că implementarea acestei idei este o perspectivă a viitorului apropiat.

Potrivit acestuia, Forțele de Apărare ale Ucrainei trebuie să răspundă foarte repede provocărilor vremurilor, să fie mereu cu un pas înaintea inamicului, să investească mai mult în dezvoltarea unor instrumente inovatoare de război, pentru a avea mai multe capacități pe câmpul de luptă. Ca parte a activităţilor în această direcție, în una dintre zonele de antrenament ale trupelor ucrainene, se desfășoară deja teste de utilizare complexă a sistemelor fără pilot pentru integrarea "soldaților de fier", pentru a putea îndeplini sarcini aflate în sistemul general de luptă al trupelor din cadrul for

UPDATE 20:30 - Kremlinul neagă eşecul ofensivei sale în regiunea ucraineană Harkov

Kremlinul a negat miercuri că ofensiva sa în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, a eşuat, chiar dacă obiectivul anunţat de Vladimir Putin de a crea o \"zonă tampon\" pentru a împiedica tirurile în direcţia Rusiei nu a fost atins, relatează AFP.

Rusia a anunţat marţi restricţionarea accesului, începând din 23 iulie, în 14 localităţi din regiunea rusă Belgorod, la frontiera cu Ucraina, din cauza bombardamentelor ucrainene, în pofida ofensivei ruse care se desfăşoară din luna mai pentru a le face să înceteze.

"Nu, asta nu înseamnă" că ofensiva rusă a eşuat, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic.

"Operaţiunea continuă şi va continua până îşi va îndeplini obiectivul", a asigurat el.

Măsurile anunţate marţi în regiunea Belgorod, a spus Peskov, nu demonstrează un eşec, ci "noi practici" de "asigurare a securităţii populaţiei".

Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat miercuri că alţi doi civili au fost ucişi într-un nou atac cu dronă ucraineană în apropiere de aşezarea Ţerkovni, la opt km de graniţă, aceasta nefăcând parte din cele 14 localităţi supuse restricţiilor drastice de acces din 23 iulie. Ucraina vizează doar obiective militare şi infrastructuri strategice, potrivit Kievului, iar oficialii ruşi nu au precizat cine erau cei doi civili ucişi în regiunea Belgorod.

Chiar dacă au cucerit mai multe localităţi în regiunea Harkov de la începutul lunii mai, forţele ruse nu au reuşit până acum să creeze "zona de securitate" dorită de Vladimir Putin şi nici să spargă defensiva ucraineană.

Potrivit Kievului, Moscova a înregistrat pierderi foarte mari în acest asalt.

UPDATE 20:10 - Comisia Europeană a aprobat plata către #Ucraina a unei noi tranşe din ajutorul de 50 de miliarde de euro

Comisia Europeană a anunţat miercuri că a aprobat eliberarea către Ucraina a unei noi tranşe, de 4,2 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar de 50 de miliarde de euro oferit acestei ţări de UE până în anul 2027, considerând că guvernul de la Kiev a îndeplinit condiţiile cerute, relatează agenţia EFE.

Aceste condiţii fac referire la implementarea a 69 de reforme şi 10 investiţii stabilite în planul convenit între Ucraina şi UE, ce include măsuri din procesul de aderare la blocul comunitar.

Odată cu eliberarea noii tranşe, Ucraina a primit mai mult de 12 din cele 50 de miliarde de euro din pachetul de ajutor financiar promis de UE eşalonat până în 2027, din care 17 miliarde reprezintă granturi şi 33 de miliarde credite. Sumele transferat Kievului anterior acestei tranşe nu au fost însoţite de vreo condiţie, iar de acum înainte Ucraina va primi trimestrial tranşe din acest ajutor financiar.

Pentru a obţine această a doua tranşă, Kievul s-a angajat la mai multe acţiuni considerate acum de Bruxelles ca fiind realizate, printre altele să reformeze Oficiul de Securitate Economică pentru o combatere mai eficientă a evaziunii fiscale şi a altor delicte economice, să adopte noi standarde de guvernanţă a companiilor publice şi un Plan Naţional pentru Energie şi Climă, ce cuprinde obiective precise pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de creştere a ponderii energiilor regenerabile.

UPDATE 18:20 - Germania vrea să reducă la 50% cheltuielile pentru Kiev în 2025

Guvernul german intenționează să aprobe miercuri bugetul pentru 2025, după luni de dispute, în speranța că o redresare economică puternică îl va ajuta să elimine diferența de 17 miliarde de euro (18,55 miliarde de dolari) dintre cheltuielile și veniturile prevăzute, informează Reuters. În acest sens bugetul pentru Ucraina o să fie redus cu 50%, potrivit unui draft consultat de sursa citată.

Cea mai mare economie din zona euro a evitat recesiunea la începutul anului, însă creșterea a fost mai lentă decât se aștepta, iar guvernul german, la fel ca Marea Britanie și Franța, se luptă să acopere o gaură bugetară.

UPDATE 17:15 - Rusia şi Ucraina au făcut schimb de câte 95 de prizonieri, anunţă Moscova şi Kievul

Rusia şi Ucraina au făcut miercuri un schimb de prizonieri, câte 95 de fiecare parte, după ce Emiratele Arabe Unite au acţionat ca intermediar, au anunţat Ministerul rus al Apărării şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

"Ca urmare a unui proces de negocieri, 95 de soldaţi ruşi ale căror vieţi erau în pericol au fost returnaţi de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev. Nouăzeci şi cinci de soldaţi ai Forţelor armate ucrainene au fost predaţi la schimb", a indicat Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram, citat de EFE.

În aceeaşi postare, instituţia de apărare a Rusiei a indicat că soldaţii returnaţi vor fi transportaţi la Moscova pentru a fi supuşi unor examene medicale şi măsuri de reabilitare fizică şi psihologică.

Ministerul rus al Apărării susţine în mesajul său că soldaţii ruşi s-ar fi confruntat cu un "pericol de moarte" în captivitatea ucraineană, fără să ofere detalii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că prizonierii ucraineni eliberaţi sunt membri ai forţelor armate ucrainene, ai gărzii naţionale şi ai serviciului de frontieră.

UPDATE 14.30 - În timp ce toată lumea era preocupată de campania Moscovei de cucerire a orașului industrial Avdiivka, din estul Ucrainei, începând din octombrie, armata rusă a lansat un atac mai mic asupra unui alt oraș din est: Novomihailivka, aflat la 35 de kilometri mai la sud.

Prima bătălie a fost evident mai costisitoare pentru ruși. Dar raportat la amploarea luptei, bătălia de șase luni pentru Novomihailivka a fost la fel de sângeroasă.

Estimările variază, dar este posibil ca Rusia să fi pierdut mai mult de 40.000 de soldați – o treime uciși, două treimi răniți – plus peste 1.000 de vehicule, în lupta pentru cucerirea orașului Avdiivka, scrie Forbes.

UPDATE 13.00 - Circa 42.000 de persoane sunt date dispărute în prezent în Ucraina, cifră ce include atât soldaţi, cât şi civili, a anunţat miercuri un oficial al Ministerului de Interne ucrainean.

Numărul a fost la un moment dat de 51.000, dar a scăzut uşor după ce mii de prizonieri de război au fost înregistraţi, a subliniat pentru agenţia de presă Ukrinform şeful departamentului pentru persoane date dispărute al Ministerului de Interne, Dmitro Bohatiuk.

O altă provocare este identificarea morţilor găsiţi pe câmpul de luptă. Potrivit lui Bohatiuk, Ministerul Apărării nu ia mostre genetice de la soldaţii pe care îi trimite la luptă.

UPDATE 12.00 - Grecia are în plan să scoată din serviciu 32 de avioane de luptă F-16 (Block-30) mai vechi și să le trimită în Ucraina, potrivit surselor Al Jazeera.

Forțele aeriene elene intenționează să modernizeze 82 de avioane F-16 la configurația Block-70 și să achiziționeze 24 de avioane de luptă Rafale de generația a patra din Franța.

De asemenea, o comisie a Congresului SUA a autorizat Grecia să achiziționeze până la 40 de avioane de luptă multirol F-35 din a cincea generație.

UPDATE 10.00 - Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 1.110 soldați, 11 tancuri, 9 alte blindate de luptă, 43 de tunuri, 1 lansator multiplu de rachete, 1 sistem antiaerian, 61 diferite vehicule și cisterne și 9 echipamente speciale.

UPDATE 09.00 - Forțele ucrainene continuă să vizeze sistemele de apărare antiaeriană rusești din Ucraina ocupată și din zonele de frontieră ale Rusiei pentru a crea condițiile necesare desfășurării avioanelor de luptă F-16 după sosirea lor în Ucraina, prevăzută pentru vara-toamna anului 2024, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Oficialii ucraineni au indicat anterior că forțele ucrainene intenționează, de asemenea, să utilizeze F-16 și alte avioane ca parte a umbrelei mai largi de apărare aeriană a Ucrainei.

Cu toate acestea, după cum a remarcat anterior ISW, Ucraina va trebui să slăbească capacitățile generale de apărare aeriană ale Rusiei pentru a proteja F-16 și a le integra în mod corespunzător în operațiunile sale de luptă.

Se fac eforturi pentru a organiza un al doilea summit de pace privind Ucraina în acest an, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto pentru agenția rusă de știri RIA, în remarci publicate miercuri.

„Se fac eforturi pentru a organiza următoarea rundă a conferinței de pace în acest an, pe care cu siguranță am saluta-o și am aprecia-o”, a afirmat Szijjarto.

„Cred că, dacă vrem să sperăm ca orice conferință de pace din viitor să aibă succes, trebuie să ne asigurăm că ambele părți sunt reprezentate”, a mai spus el.

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și o voce importantă printre oamenii Kremlinului, a declarat pentru postul de presă Argumenty I Fakty că aderarea Ucrainei la NATO ar reprezenta mai mult decât o amenințare directă la adresa securității Moscovei.

„Aceasta, în esență, ar fi o declarație de război – deși venită cu întârziere”, a spus el în comentariile publicate miercuri.

„Acțiunile pe care adversarii Rusiei le întreprind împotriva noastră de ani de zile, extinderea alianței … duc NATO către un punct fără întoarcere”.

Mai multe articole despre:
rusia ucraina nato razboi statele unite occident