Război în Ucraina, ziua 821: SUA pregătesc un pachet de armament în valoare de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina

UPDATE 10:40 - Ţările NATO vecine cu Rusia vor să ridice 'un zid de drone'

Cele şase ţări NATO vecine cu Rusia au convenit să ridice un 'zid de drone' pentru a-şi apăra frontierele de 'provocări', a anunţat vineri guvernul lituanian, transmite AFP.

'Este vorba despre ceva complet nou, un zid de drone care se va întinde din Norvegia până în Polonia. Obiectivul este de a utiliza drone şi alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele', a declarat pentru agenţia BNS ministrul de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, în urma discuţiilor avute cu omologii săi din celelalte două baltice - Letonia şi Estonia - şi din Finlanda, Norvegia şi Polonia.

'Nu este vorba doar despre infrastructuri fizice, sisteme de supraveghere, ci şi despre drone şi alte tehnologii, care ne-ar permite să ne protejăm contra provocărilor unor ţări ostile şi să împiedicăm contrabanda', a adăugat ministrul lituanian.

Pe lângă desfăşurarea de drone pentru supravegherea frontierelor, aceste ţări ar utiliza sisteme pentru interceptarea dronelor inamice.

Ministrul de interne lituanian nu a precizat un calendar pentru acest proiect.

UPDATE 10:05 - SUA anunţă trimiterea unui nou pachet de asistenţă militară de 275 milioane de dolari pentru Ucraina

Statele Unite au anunţat vineri trimiterea unui nou pachet de arme şi echipamente militare pentru Ucraina, în valoare de 275 milioane de dolari, pentru \"a ajuta trupele ucrainene să respingă ofensiva rusă în apropiere de Harkov\", transmit AFP şi Reuters, citând un comunicat al Departamentului de Stat.

Materialul, provenit din stocurile armatei americane, include armamente de care Ucraina are "nevoie urgentă", precum muniţie pentru sisteme de lansatoare de rachete HIMARS, obuze de artilerie de 155 mm şi 105 mm, rachete, sisteme anti-tanc şi muniţie aeriană de precizie, se menţionează în comunicatul Departamentului de Stat

UPDATE 20:40 - Blinken va discuta la o reuniune NATO la Praga despre sprijinul pentru Ucraina, apoi va merge în Republica Moldova

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se va deplasa săptămâna viitoare în Cehia şi Republica Moldova, urmând ca la Praga să participe la o reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările NATO, a indicat vineri Departamentul de Stat într-un comunicat, notează Reuters.

Asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, James O\"Brien, le-a declarat reporterilor că reuniunea va pregăti decizii ce vor fi adoptate la summitul NATO din iulie de la Washington.

"Nu anticipăm că va exista o invitaţie pentru Ucraina de a se alătura NATO, dar credem că va exista o demonstraţie substanţială de sprijin faţă de Ucraina, care acţionează pentru a câştiga războiul", a menţionat O Brien.

Aceasta va include sprijin NATO pentru construirea viitoarei forţe a Ucrainei şi pentru reformele necesare aderării ei la UE şi NATO, a indicat el.

Purtătorul de cuvânt a mai afirmat că Washingtonul se axează pe a face astfel încât ca Ucraina să aibă succes atât pe câmpul de luptă, cât şi atunci când va decide să facă pace cu Rusia.

UPDATE 18:50 - Ucraina a refuzat să accepte unele tancuri învechite oferite de Danemarca și Germania 

Ucraina a refuzat să accepte unele tancuri de luptă Leopard 1A5 învechite din Danemarca și Germania, din cauza numeroaselor defecte, relatează vineri radiodifuzorul danez DR, citând documente ale Ministerului danez al Apărării.

Doar 20 de tancuri fuseseră livrate până în septembrie anul trecut, scrie DR. După ce le-a primit și le-a inspectat, Ucraina a constatat că 18 din cele 20 de tancuri primite aveau defecte minore sau defecte de funcționare, iar două aveau „defecte mai grave”, conform documentelor citate. De asemenea, unele tancuri ar fi urmat să fie livrate cu tunuri care nu puteau trage.

Ucraina a refuzat să accepte aceste tancuri în toamna anului 2023, transmițând Danemarcei și Germaniei că nu le poate folosi din cauza stării lor proaste.

Ministerul danez al Apărării a confirmat pentru DR că Berlinul a decis să accepte ajutorul mecanicilor danezi. Până în prezent, „peste 90 de tancuri” au fost reparate, dar nu toate au fost livrate.

UPDATE 16:55 - Ucraina susţine că a oprit asaltul rus în Harkov

Ucraina a susţinut vineri că a oprit ofensiva lansată în urmă cu două săptămâni de armata rusă în provincia nord-estică Harkov şi că a început un contraatac în acest sector al frontului, vizitat în aceeaşi zi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelesnki, transmite AFP.

Rusia a lansat pe 10 mai o ofensivă în regiunea ucraineană de graniţă Harkov, unde o ocupat de atunci o serie de localităţi şi a forţat armata ucraineană să-şi consolideze acolo trupele desfăşurând în zonă rezerve preţioase de trupe şi echipamente.

După două săptămâni de lupte, "forţele de apărare ucrainene au oprit trupele ruse" şi "desfăşoară acţiuni contraofensive", a declarat vineri un ofiţer din Statul Major ucrainean, colonelul Igor Prokhorenko.

Acesta a descris situaţia drept "dificilă", dar "stabilă şi sub control" pe sectorul de front din Harkov, unde se dau lupte mai ales pentru controlul asupra oraşului Vovceansk, tăiat în două şi unde Kievul acuză Moscova de atrocităţi.

"Inamicul s-a împotmolit complet în lupte de stradă la Vovceansk şi a suferit pierderi foarte importante", însă armata rusă continuă să trimită rezerve pentru a continua asaltul, a susţinut vineri mai devreme comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski. 

UPDATE 13:40 - Reuters: Putin vrea încetarea focului în Ucraina pe actualele linii de front. În caz contrar, este decis să continue ofensiva mizând pe faptul că Occidentul nu va livra suficiente arme Kievului. Nu are planuri pentru teritoriul NATO

Preşedintele rus Vladimir Putin este dispus să oprească războiul din Ucraina printr-un armistiţiu negociat care să recunoască actualele linii de pe câmpul de luptă, au transmis patru surse ruseşti pentru Reuters, care au precizat, pe de altă parte, că liderul de la Kremlin este pregătit să lupte în continuare, dacă Kievul şi Occidentul nu răspund ofertei.

Pe baza cunoştinţelor lor despre discuţiile din rândul elitei Kremlinului, două dintre surse au declarat că Putin este de părere că succesele obţinute până acum în război sunt suficiente pentru a le vinde ca pe o victorie poporului rus.

Trei surse au declarat că, pe de altă parte, Putin înţelege că orice noi progrese semnificative pe front ar necesita o altă mobilizare la nivel naţional, pe care nu şi-o doreşte, iar o sursă, care îl cunoaşte pe liderul rus, a reamintit că popularitatea sa a scăzut după prima mobilizare, din septembrie 2022. Convocarea naţională la armată a speriat o parte a populaţiei din Rusia, determinând sute de mii de bărbaţi aflaţi la vârsta încorporării să părăsească ţara. Sondajele au arătat că popularitatea lui Putin a scăzut cu câteva puncte.

UPDATE 12:29 - Şeful FSB: NATO antrenează Chişinăul într-o confruntare militară cu Moscova şi Minskul

NATO încearcă să târască Moldova într-o confruntare militară cu Rusia şi Belarusul, a avertizat vineri directorul Serviciului Federal de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB), Aleksandr Bortnikov, potrivit agenţiei oficiale TASS.

"Cum funcţionează instrumentele de control extern, vedem pe exemplul Moldovei. Autorităţile moldoveneşti şi-au pierdut de fapt independenţa politică. Mai mult, astăzi Chişinăul se confruntă cu problema abandonării identităţii sale naţionale şi a statalităţii în general", a declarat el.

"Alianţa (NATO) antrenează literalmente Republica Moldova într-o confruntare militară cu Rusia şi Belarus", a adăugat şeful FSB.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, se află vineri în vizită în Belarus.

UPDATE 10:50 - Zelenski cere Vestului să-i permită să atace teritoriul rus cu armament occidental

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ţărilor occidentale să trimită ţării sale ajutor militar care să-i permită Ucrainei să atace infrastructuri situate în interiorul Federaţiei Ruse, infrastructuri cu care armata rusă loveşte teritoriul ucrainean, informează vineri EFE.

În discursul său către naţiune din noaptea de joi spre vineri, Zelenski a condamnat atacurile ruse de joi cu rachete şi bombe aeriene dirijate împotriva regiunii de graniţă Harkov, în care şi-au pierdut viaţa şapte 7 civili şi care au fost lansate de pe teritoriul rus, acuzând deficitul de apărare antiaeriană de care suferă Ucraina şi interdicţia impusă Kievului de majoritatea aliaţilor, care nu permit Ucrainei să lovească teritoriul inamic cu arme occidentale.

Atacuri precum cel de joi sunt posibile doar "pentru că Ucraina are încă restricţii pentru a se apăra", a avertizat Zelenski, care şi-a exprimat regretul că armata sa nu poate "distruge lansatoarele de rachete" cu care Moscova atacă Ucraina de pe teritoriul rus din cauza acestor restricţii şi a lipsei rachetelor cu rază lungă de acţiune.

Statele Unite, Franţa şi Regatul Unit au trimis Ucrainei un număr limitat de rachete cu rază lungă de acţiune pe care Kievul le foloseşte cu succes pentru a distruge ţinte militare ruseşti în teritoriile ucrainene ocupate de ruşi.

UPDATE 10:23 - Rusia spune că Ucraina a fost direct implicată în atentatul de la Moscova, dar pentru prima dată recunoaşte fără echivoc responsabilitatea Statului Islamic în atacul de la Crocus City Hall

Serviciile secrete militare ucrainene au fost direct implicate în atacul mortal din 22 martie asupra sălii de concerte de lângă Moscova, în care au fost ucise peste 140 de persoane, a declarat vineri şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, Aleksandr Bortnikov, dar pentru prima dată acesta a atribuit în mod clar organizaţiei Stat Islamic comiterea propriu-zisă a atentatului de la Crocus City Hall, relatează AFP şi Reuters.

"În cursul anchetei (...), s-a stabilit că pregătirile, finanţarea, atacul şi retragerea teroriştilor au fost coordonate prin intermediul internetului de către membri ai grupării din provincia Khorasan", ramura afgană a Stat Islamic, a declarat şeful serviciilor de securitate ruse (FSB), Aleksandr Bortnikov, citat de agenţia RIA Novosti.

La 22 martie, bărbaţi înarmaţi au deschis focul la Crocus City Hall, o sală de concerte situată la periferia nord-vestică a capitalei ruse, înainte de a-i da foc. Atacul s-a soldat cu cel puţin 144 de morţi şi 360 de răniţi, fiind cel mai grav atentat comis în Rusia din 2004 încoace. De atunci, peste 20 de persoane au fost arestate, inclusiv cei patru presupuşi atacatori, toţi originari din Tadjikistan, o fostă republică sovietică din Asia Centrală care se învecinează cu Afganistanul. Deşi atacul a fost rapid revendicat de organizaţia jihadistă Statul Islamic, autorităţile ruse au continuat să spună că în spatele acestuia se află Ucraina. Kievul a respins întotdeauna în mod categoric orice implicare. La rândul lor, oficialii americani au declarat că au informaţii care arată că atentatul a fost comis de ramura afgană a reţelei teroriste, Statul Islamic Khorasan.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Forţele Moscovei au bombardat luni de zile oraşul Harkov din nord-estul ţării şi au lansat un asalt terestru în nordul regiunii înconjurătoare la 10 mai, ofensivă despre care Kievul spune că a blocat-o deocamdată pe două linii de atac.

Pachetul include în principal muniţii, dar şi vehicule concepute pentru a recupera tancurile dezactivate şi alte echipamente grele de pe câmpul de luptă, un semn că SUA se aşteaptă ca atacurile şi pierderile de echipamente să continue.

Ajutorul în armament, care ar putea fi anunţat chiar vineri, va recurge la prerogativa prezidenţială de retragere, care îl autorizează pe preşedinte să transfere articole şi servicii din stocurile americane fără aprobarea specifică a Congresului în timpul unei situaţii de urgenţă.

Atunci când a aprobat un pachet suplimentar de ajutor de 95 de miliarde de dolari, destinat cu precădere Ucrainei, Israelului şi Taiwanului, Congresul a autorizat diverse forme de ajutor pentru Ucraina în valoare de 60,8 miliarde de dolari, inclusiv articole din cadrul autorităţii prezidenţiale de retragere a fondurilor în valoare de 8 miliarde de dolari.

Analiştii militari se aşteptau la o creştere a portofoliului de comenzi al RTX, alături de alte companii importante care primesc contracte guvernamentale, precum Lockheed Martin, General Dynamics şi Northrop Grumman, în urma adoptării legii suplimentare de cheltuieli.