Obiceiuri înainte și după Anul Nou. Originea și semnificația Plugușorului
Plugușorul își are rădăcinile în vechile tradiții agrare ale populațiilor din spațiul românesc, fiind influențat de urările de tip roman. Plugul, un simbol central în acest obicei, este considerat o unealtă sacră ce creează o legătură între pământ și cer, fiind esențial în viața țăranului român.
Plugușorul este unul dintre cele mai vechi și mai îndrăgite obiceiuri românești, păstrat din generație în generație și practicat cu precădere în Ajunul Anului Nou. Colinda agrară, simbol al speranței și belșugului, a devenit un reper al tradițiilor de iarnă în România, încărcată de semnificații profunde legate de viața agricolă și spiritualitatea poporului.
Originea și semnificația Plugușorului
Potrivit etnografului Dan Ravaru, Plugușorul își are rădăcinile în vechile tradiții agrare ale populațiilor din spațiul românesc, fiind influențat de urările de tip roman. Plugul, un simbol central în acest obicei, este considerat o unealtă sacră ce creează o legătură între pământ și cer, fiind esențial în viața țăranului român.
„Plugușorul era văzut nu doar ca o simplă colindă, ci și ca o formă de descântec. Se credea că gospodarul care primea urători în casă era protejat de spiritele rele, iar acolo unde aceștia nu ajungeau, era posibil să apară evenimente nefaste. Rostirea urărilor era o formă de magie albă, menită să aducă prosperitate și sănătate”, explică Dan Ravaru.
Textele Plugușorului sunt recitate, nu cântate, ceea ce îl diferențiază de alte creații folclorice. Prin aceste urături, se celebrează munca agricolă, cu etape precum aratul, semănatul, recoltatul și pregătirea pâinii, simbolizând un lanț complet al vieții rurale.
Cum se practică Plugușorul
De-a lungul timpului, Plugușorul a fost adaptat diferitelor grupuri de vârstă și comunități. Copiii rostesc urături simple, numite „Plugul Mic”, în timp ce adulții pregătesc „Plugul Mare”, acompaniat de instrumente tradiționale precum fluierul, buhaiul, talăngile sau tobele. În trecut, formațiile de flăcăi purtau un plug adevărat, tras de boi, și trăgeau o brazdă în curtea gospodarului pentru a simboliza un an nou rodnic.
Plugușorul Mic
Aho, aho copii si frati,
Stati putin si nu manati
Langa boi va-laturati
Si cuvandtul-mi-ascultati
Ia mai manati mai flacai
Hai ! Hai !
Maine anul se-n noieste
Plugusorul se porneste,
Si incepe a ura
Pe la case-a colinda
Ia mai manati mai flacai
Hai ! Hai !
Iarna-i grea, omatu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub Plug
Ia mai manati mai flacai
Hai ! Hai !
Plugusor cu 4 boi!!!
I-a mai manati mai flacai!!!
Si sunati din zurgalai!!!!
LA ANU’ SI LA MULTI ANI!!! HAI HAI!!!
Textele tradiționale conțin urări de bine și prosperitate, iar recuzita folosită adaugă autenticitate și farmec acestui obicei. Elementele folclorice sunt îmbogățite de sunetele specifice ale biciului și buhaiului, care aduc un plus de dinamism ceremonialului.
Modernizarea Plugușorului și pierderea valorilor autentice
Din păcate, Dan Răvaru avertizează asupra unui fenomen îngrijorător: adaptarea greșită a acestui obicei la modernitate. În locul urăturilor tradiționale, bogate în simbolism agrar și spiritual, au apărut texte simpliste, lipsite de valoare artistică, care denaturează semnificația originală a Plugușorului.
„Frumusețea și autenticitatea Plugușorului riscă să fie pierdute din cauza acestor influențe moderne. Aceste creații deosebite vor ajunge în timp în muzeele etnografice, păstrate doar ca relicve culturale”, subliniază etnograful.
Variante de versuri pentru Plugușor
De-a lungul timpului, au apărut mai multe variante de Plugușor, specifice anumitor zone din țară sau anumitor timpuri, în funcție de dezvoltarea societății românești. Toate au, însă, la bază, urările de belșug, sănătate, prosperitate pentru noul an în care intrăm.
Plugusor cu patru boi
Plugușorul Românesc
Plugușorul – noua variantă
Plugușorul cu șase boi
Obiceiuri înainte și după Anul Nou
Plugușorul nu este singurul obicei specific acestei perioade. Înainte de Anul Nou, românii mai practică alte tradiții precum Semănatul, Sorcova sau colindatul, fiecare având rolul de a aduce belșug și noroc în noul an.
După Revelion, comunitățile rurale organizează uneori evenimente festive, în care sărbătoresc reușitele anului ce a trecut și își manifestă speranțele pentru viitor. Obiceiurile tradiționale precum Plugușorul rămân o punte între trecut și prezent, oferind ocazia de a păstra vii valorile culturale și spirituale ale poporului român.