Raw food sau alimentația considerată sinonimul sănătăţii veşnice

În mare parte, cei care intră în categoria „raw food-iştilor” din întreaga lume consumă şi un procent mic de hrană gătită vegană sau vegetariană. Decizia ţine de alegerile zilnice ale fiecăruia.

Poţi fi şi 100% raw atunci când corpul este pregătit să ia o asemenea decizie fără întoarcere şi după o perioadă de intermediere de câţiva ani buni, în care se combină mâncarea gătită vegană cu cea raw.

Denumirea raw vegan sau raw food înseamnă alimentaţia vegană fără foc (vegană = fără ingredient de origine animală, ci doar vegetală), în care alimenele de bază sunt:

Legumele, într-o varietate cât mai largă, dar în special leguminoasele pline de clorofilă;

Germenii şi vlăstarii, surse majore de proteine complexe, uşor de asimilat şi de digerat atât vara, cât şi pe timp friguros;

Seminţele şi nucile sunt, de asemenea, surse de proteine şi acizi graşi esenţiali;
    
Fructele naturale în proporţie destul de mică, dar şi din cele uscate în mod natural, fără coloranţi sau zahăr;

Superalimentele, cum ar fi algele marine, care reprezintă sursa cea mai complexă de minerale din lume, şi până la prafuri vegetale deshidratate, bogate în nutrienţi complecşi.

Cu toate aceste ingrediente se pot face variaţii şi combinaţii corecte din punct de vedere nutriţional, deosebite şi pe gusturile gurmanzilor. Când spun raw (crud), nu mă refer doar la morcovi şi salate goale.

Alimentaţia raw cuprinde foarte multe reţete pentru gurmanzi, la care mulţi nici nu au visat.
De ce să consumăm raw food?

Iată doar câteva motive (dintre multe altele) care te vor determina să ai o alimentaţie bogată în hrană raw vegană.

Este o sursă unică de enzime necesare. Doza concentrată se găseşte doar în vegetale, cum ar fi frunzele verzi comestibile. Enzimele sunt necesare pentru fiecare reacţie chimică din corp. Din păcate, corpurile noastre au un număr limitat de enzime şi este nevoie în permanenţă de realimentarea depozitului.

Enzimele din mâncarea naturală sunt distruse atunci când hrana este încălzită sau gătită la o temperatură mai mare de 40 de grade C, iar vitaminele şi mineralele sunt distruse în proporţie de până la 97%.

Aşadar, dacă mâncarea gătită este predominantă în alimentaţia noastră, atunci, niciodată nu vom avea suficiente enzime digestive şi metabolice în organism. Corpul nostru va consuma cu lăcomie enzimele din rezerva lui pentru a digera şi metaboliza mâncarea ingerată.

Cu cât va fi alocată mai multă energie digestiei, cu atât mai mult energia noastră va scădea. După masă ne vom simţi letargici, somnoroşi şi obosiţi, aceste simptome fiind nişte semne clare care indică un lucru sigur: stomacul se străduieşte, prin consumarea de energie preţioasă, să digere materia fără viaţă, lipsită de vitamine, minerale şi enzime, numită de noi mâncare. De aceea, avem o aşa mare nevoie în corp de hrană aducătoare de enzime digestive vii, pline de energie şi putere. Citeste mai mult...