PROFILUL românilor care vor să se vaccineze anti-Covid. Peste jumătate din populație acceptă imunizarea - SONDAJ
55,2% dintre români iau în calcul să se vaccineze împotriva noului coronavirus anul acesta, arată un sondaj realizat în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai. Cele mai multe persoane care promovează imunizarea au între 18 și 29 de ani. Deși vaccinarea este văzută ca fiind cea mai eficientă modalitate de protecție împotriva Sars-Cov-2, mulți preferă să mai aștepte. Teama de posibile reacții adverse și neîncrederea în eficiența serului sunt principalele temeri.
Potrivit sondajului, 39,4% dintre cei chestionați au spus că nu vor să se vaccineze, iar 5,4% sunt indeciși sau nu au răspuns.
Din cei 55,2% dintre români care și-au declarat intenția de a se imuniza anul acesta, 42% au între 18 şi 29 de ani, comparativ cu 72% dintre persoanele de peste 60 de ani.
68,3% dintre cei chestionați consideră că epidemia este reală şi periculoasă pentru sănătate, 17,2% că este reală, dar nu și peroculoasă pentru sănătate, 10,4% susţin că este o minciună, iar 4% nu ştiu sau nu au răspuns.
Dintre cei care nu intenţionează să se vaccineze, 49% au spus că decizia este definitivă, iar 49%, că şi-ar putea schimba opinia în viitor. 2% nu ştiu sau nu au răspuns.
76,6% dintre respondenţi cred că este cea mai eficientă modalitate de protecție, 21,4% nu sunt de acord cu acest lucru, iar 1,9% nu ştiu sau nu au răspuns.
Aproape trei sferturi (70,4%) dintre cei intervievaţi cred că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile, 21,4% îşi exprimă dezacordul, iar 8,1% nu ştiu sau nu au răspuns.
În opinia a 54,8% dintre români, vaccinarea în masă a populaţiei împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus, 33,7% consideră contrariul, iar 11,5% nu ştiu sau nu au răspuns.
De asemenea, 83% dintre români susţin că vaccinarea împotriva COVID-19 trebuie să fie o alegere personală, 16,4% sunt de părere că ar trebui să fie obligatorie, iar 0,6% nu ştiu sau nu au răspuns.
Conform sondajului, 65,8% dintre cei chestionaţi declară că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani împotriva vreunei boli, 12,7% - că s-au vaccinat o singură dată în acest timp, 7,8% - de două-trei ori, 12,7% - în fiecare an din ultimii cinci, iar 0,5% mai des. 0,6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
Printre motivele invocate de cei care refuză vaccinarea se numără teama de posibile reacţii adverse - 30,9%, neîncrederea în eficienţa serului - 26,8%, informaţii insuficiente despre imunizarea anti-COVID-19 - 14,7%. În plus, 12,7% nu cred în existența virusului, iar 5,8% sunt împotriva vaccinurilor în general. 8,2% au invocat alte motive, iar 0,9% nu au răspuns.
În privința informațiilor oficiale despre vaccinuri, 62,4% dintre cei chestionaţi au răspuns că au încredere în ele, 33,9% că nu au încredere, iar 3,7% nu au răspuns. Întrebaţi care ar fi principalul lucru care ar putea contribui la creşterea încrederii în vaccinurile anti-COVID-19, 23,5% - au menționat un număr foarte mic de cazuri în care administrarea a avut efecte adverse, 22,4% - o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical, 13,1% - o rată mare de vaccinare în alte ţări, 10,3% - vaccinarea liderilor statelor lumii - preşedinţi, prim-miniştri, miniştri. 22,5% au spus că nimic nu le-ar creşte încrederea în vaccinuri, iar 8,1% nu ştiu sau nu au răspuns.
Majoritatea românilor (54,2%) susține că au încredere multă şi foarte multă în procesul de avizare şi aprobare a vaccinurilor anti-COVID-19 derulate de instituţii medico-sanitare din diverse ţări din Uniunea Europeană, 50,4% că au încredere multă şi foarte multă în procesul derulat de instituţii de profil din SUA, iar 45% - în procesul din România. În procesul de avizare şi aprobare a vaccinurilor anti-COVID-19 derulat de instituţii medico-sanitare din China au încredere multă şi foarte multă 26,3% dintre cei intervievaţi, iar în procesul derulat de instituţii de profil din Rusia - 25,9% dintre respondenţi.
Sondajul, realizat de INSCOP Research şi Verifield, în parteneriat cu Centrul CoRe din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării de la Universitatea Babeş-Bolyai, a fost realizat prin telefon, în perioada 13 ianuarie - 3 februarie, pe un eşantion de 1.200 de persoane și are o marjă de eroare de 2,8%, la un grad de încredere de 95%, potrivit Agerpres.