Practica sexuală şocantă din Rusia ţaristă. Cum puteau face aşa ceva?
La începutul anilor 1900, capitala Rusiei imperiale, Sankt Petersburg era una dintre cele mai mari şi mai bogate metropole ale lumii. Străini din toate părţile veneau să viziteze frumosul oraş, care era renumit şi pentru viaţa de noapte decadentă pe care o avea. Aristocraţii petreceau cu prostituatele în capitala Rusiei de atunci, unde la mijlocul secolului al XIX-lea, bordelurile erau legale.
Primele bordeluri oficiale s-au deschis în Sank Petersburg cu puţin înainte de mijlocul secolului al XIX-lea. În anul 1843, comisiile medicale şi de poliţie au înregistrat primele prostituate, iar un an mai târziu legea privind prostituţia a fost adoptată. Aceasta reglementa condiţiile de trai în bordeluri şi sublinia drepturile şi obligaţiile proprietarilor acestora. Şi cu toate că până la finalul secolului gusturile s-au schimbat, sistemul juridic al acestei afaceri a rămas.
Proprietarele bordelurilor erau deobicei femei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 60 de ani, care locuiau acolo. Responsabilitatea matroanelor era aceea de a înregistra fetele la comisiile statului, de a menţine ordinea în bordel, precum şi să se asigure că angajatele respectă regulile de igienă şi că au mereu documentele la zi. Pentru toate acestea, matroana lua din două treimi din câştigul unei prostituate. De multe ori, matroanele le tratau pe fete ca pe nişte sclave, luându-le toţi banii.
După ce erau înregistrate la poliţie, paşaportul prostituatei era luat şi înlocuit cu un card de identitate galben. Acolo erau menţionate examenele medicale şi bordelul la care lucra. La finalul secolului al XIX-lea, autorităţile au introdus nişte reguli mai stricte, care le ajuta pe prostituate să câştige oficial bani.
Sursa: historia.ro