Percheziţii de amploare în Bucureşti şi în alte 5 judeţe, într-un dosar de spălare de bani, înșelăciune și șantaj
Procurorii DIICOT efectuează, joi, mai multe percheziţii în Bucureşti şi în alte cinci judeţe într-un dosar în care se investighează modalitatea prin care un grup infracţional ar fi retras ilegal din conturile unei bănci din România peste 70 de milioane de lei, potrivit realitateadegiurgiu.net.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul IGPR-DCCO şi IGPR-DICE efectuează 28 percheziţii domiciliare, în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Tulcea, Cluj, Giurgiu şi Ialomiţa, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în comiterea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălarea banilor, abuz în serviciu care a produs consecinţe deosebit de grave şi şantaj.
Procurorii au reţinut că, în luna august 2021, ar fi fost constituit un grup infracţional organizat în scopul obţinerii prin mijloace frauduloase a sumei de aproximativ 16 milioane de dolari, sumă aflată în conturile deschise la o unitate bancară din România de către un client al băncii, respectiv o companie înregistrată într-o jurisdicţie offshore.
Astfel, arată anchetatorii, începând cu luna august 2021, ulterior dispunerii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ridicării măsurii asigurătorii a popririi instituită în perioada 17.03.2015 – 16.08.2021 asupra conturilor companiei înregistrate într-o jurisdicţie offshore, membrii grupului ar fi organizat şi pus în executare un amplu mecanism financiar menit să asigure inducerea în eroare a instituţiei bancare.
„În vederea realizării acestui scop, grupul infracţional organizat a folosit mai multe înscrisuri falsificate (respectiv mandate şi procuri certificate prin apostilă falsificate în care era atestată calitatea nereală de împuternicit pe conturile societăţii a liderului grupului) sau care nu erau apte să justifice din punct de vedere legal, comercial sau economic transferul/retragerea din conturi a fondurilor băneşti (contract de mandat cu titlu oneros falsificat, contract de asistenţă juridică încheiat cu un avocat şi pus în executare, în mod formal, prin intermediul unui executor judecătoresc, contracte de consultanţă financiară fictive, al căror obiect nu a fost prestat în realitate). Toate aceste documente au fost menite să justifice formal transferurile de sold/viramentele în conturile pretinşilor prestatori de servicii juridice/financiare”, se precizează în comunicat.
DIICOT susține că acţiunile de inducere în eroare a unităţii bancare ar fi fost posibile şi ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi Regulamentul BNR Nr. 2/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care reglementează modalitatea de actualizare a datelor clienţilor în evidenţele unităţilor bancare, prin acceptarea de informaţii nereale şi înscrisuri falsificate, în contextul în care era evident caracterul incomplet, contradictoriu şi neclar al acestora.
Anchetatorii menţionează că, acţionând în această modalitate, grupul infracţional organizat a indus în eroare unitatea bancară din România şi a determinat factorii de decizie ai acesteia să aprobe în lunile noiembrie şi decembrie 2021 plăţi în valoare totală de 70.156.151,72 lei, din conturile clientului băncii în conturile membrilor grupului infracţional organizat sau în alte conturi controlate de aceştia.
„Ulterior, sumele obţinute au fost supuse unui amplu proces de spălare a banilor, fondurile obţinute prin mijloace frauduloase din conturile firmei offshore fiind împărţite şi transmise către mai multe conturi bancare, operaţiune urmată de retragerea de sume în numerar, cumpărarea unor imobile sau autoturisme de lux, plata creditelor/creditarea companiilor unde membrii grupului sau apropiaţi ai acestora erau acţionari, acordarea unor împrumuturi fictive unor persoane fizice de cetăţenie română, moldoveană, ucraineană şi rusă, precum şi transferuri cu o valoare neobişnuit de mare în raport cu obiectul tranzacţiilor (de exemplu, contracte de cesiune părţi sociale cu o valoare nominală de 50 de lei în schimbul sumei de aproximativ 3.390.000 dolari, antecontracte de vânzare – cumpărare)”, mai arată DIICOT.
La sediul DIICOT vor fi conduse, în vederea audierii, 11 persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfăşurarea activităţilor infracţionale.