Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, își începe astăzi activitatea. Ce atribuții va avea noua instanță
Parchetul European (EEPO) începe, din 1 iunie, anchetarea infracțiunilor care aduc atingere bugetului UE. Potrivit estimărilor, noua instanță va investiga aproximativ 3.000 de dosare pe an.
EPPO are sediul la Luxemburg și este condus de Laura Codruța Kovesi. Din echipa fostei șefe a DNA fac parte parte 22 de procurori, care vor desfășura în statele membre anchete şi urmărirea penală, în deplină independenţă faţă de autorităţile naţionale.
Dintre cele 27 de state ale UE, singurele care nu participă la iniţiativă sunt Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.
Până acum au fost numiţi 88 de procurori delegaţi în 20 de ţări. Aceștia pot acţiona în toată ţara, pot organiza confiscări de bunuri, emite mandate de arestare şi declanşa urmărirea penală.
Activitatea noului Parchet ar fi trebuit să înceapă la finalul anului 2020, dar calendarul a fost afectat de întârzierile în desemnarea de către state a procurorilor lor delegaţi au afectat acest calendar. Două state dintre cele 22 participante, Slovenia şi Finlanda, nu şi-au desemnat nici acum procurorii delegaţi, iar Comisia Europeană le-a reamintit să o facă rapid.
Este primul parchet supranaţional care investighează şi urmăreşte penal frauda în materie de cheltuieli şi venituri, frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre şi un prejudiciu de cel puţin 10 milioane de euro), spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE, corupţia activă şi pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE, precum şi participarea la o organizaţie criminală în cazul în care scopul principal al activităţilor acesteia este săvârşirea de infracţiuni împotriva bugetului UE.
De asemenea, noul organism al UE poate ancheta și urmări penal orice altă activitate ilegală care este ”indisolubil legată” de o infracţiune împotriva bugetului UE.
Numai în ceea priveşte frauda transfrontalieră cu TVA, UE estimează prejudiciul la 30 până la 60 de miliarde de euro pe an. Pentru celelalte infracţiuni, estimările sunt de circa 500 de milioane de euro pe an.
Înființarea EPO a fost necesară în contextul dificultăților privind anchetarea infracţiunilor transfrontaliere. Pentru a obţine informaţii de la alte state, ele trebuie să facă cereri de asistenţă judiciară reciprocă, care durează uneori mai multe săptămâni pentru a fi aprobate. Odată cu înfiinţarea noului Parchet, aceste demersuri nu mai sunt necesare. ”Putem pur şi simplu să-i telefonăm sau să-i trimitem un e-mail colegului nostru în Slovacia sau în Italia. Este o mare valoare adăugată”, a explicat procurorul delegat german Marcus Paintinger.
EPPO este cu atât mai necesar cu cât primele fonduri din giganticul Plan de Redresare, de 750 de miliarde de euro, urmează să fie virate statelor membre în această vară, ceea ce comportă importante riscuri de fraudă, notează Agerpres.
Parchetul ”va supraveghea foarte îndeaproape aplicarea planului NextGenerationEU de o manieră în care să se asigure că totalitatea acestor fonduri va fi utilizată pentru a ne ajuta economiile să depăşească criza”, a transmis comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders.
Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale UE, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European.