România are adăposturi doar pe hârtie. Cât de pregătită este pentru scenariul nuclear - VIDEO
În timp ce Rusia amenință să-și testeze armele mortale și întreaga lume este în alertă, România este îngrijorător de slab pregătită, la nivel de apărare civilă, pentru un astfel de scenariu negru. Adăposturile din blocurile comuniste, și așa cu o capacitate mică, sunt în cea mai mare parte nefuncționale. Mai grav este că românilor nu li se explică foarte clar ce ar trebui să facă, pentru ca în caz de urgență să se elimine panica și haosul, factori care pot provoca, uneori, mai multe victime decât calamitatea în sine.
În inima Capitalei, sub Palatul Parlamentului și sub clădirea Catedralei Neamului să găsesc cele mai mari și moderne adăposturi antiaeriene și antinucleare din România, potrivit analizei făcute pentru Realitatea Plus de Marius Marinescu, fost senator și expert în domeniul edificiilor din perioada comunistă, autor al cărții "Buncărul Președintelui".
"Catedrala Neamului poate adăposti, în caz de forță majoră, circa 3.000 de oameni. Sunt 4 adăposturi antiatomice și 2 antiaeriene, la 11 și, respectiv, 16 metri sub nivelul solului.
Și la Palatul Parlamentului este un buncăr antiatomic cu nivel de 5 stele, care devine centrul de comandă al României în caz de atac nuclear, iar președintele, miniștrii de forță și parlamentari vor fi bine securizați în acest adăpost", a explicat Marius Marinescu.
Pe de altă parte, pentru românii de rând situația nu este deloc liniștitoare.
"În țară sunt circa 4.500 de adăposturi antiaeriene, dar mare parte din ele nu sunt funcționale. Dacă toate ar fi în bună stare, circa 1 milion de români s-ar putea adăposti în ele. Din păcate, multe sunt sub blocurile comuniste sau sub clădiri administrative care s-au degradat pentru că n-au mai fost întreținute, multe au fost transformate în boxe pentru murături, altele sunt inundate, nu mai au instalațiile de ventilație funcționale. Problema este că multe dintre adăposturile raportate de primării către ISU ca fiind funcționale nu sunt, de fapt," a mai explicat Marinescu.
Pentru bucureșteni, o altă variantă de adăpostire o reprezintă cele 62 de stații de metrou, chiar dacă acestea asigură protecție doar „împotriva undei de șoc, radiației penetrante, substanțelor toxice de luptă, preparatelor bacteriene și a efectelor incendiilor exterioare”, dar multe nu pot funcționa în regim de protecție civilă, pentru că nu au cel puțin un acces în stație să fie amplasat în afara zonei de dărâmături a clădirilor învecinate, potrivit unei analize din 2018.
Marius Marinescu a mai atras atenția că pe lângă problemele structurale, autoritățile ar trebui să fie preocupate și de pregătirea populației pentru scenariile de apărare civilă, prin simulări.
Adapostulmeu.ro este o aplicație realizată de un tânăr programator din România, care conține harta cu peste 4.500 de adăposturi de protecție civilă din țară.