Moarte suspectă în dosarul FNI. Anchetă redeschisă în cazul procuroarei Luminița Șega
Un judecător de la Tribunalul București a hotărât, astăzi, redeschiderea dosarului morții procuroarei Luminița Șega, cea care s-a ocupat de dosarul privind devalizarea FNI, în care inculpat era Sorin Ovidiu Vântu, și a hotărât audierea procurorilor de la Parchetul General și DNA, precum și efectuarea de noi expertize toxicologice, la opt ani de la această moarte suspectă. Judecătorul susține că anchetatorii nu au depus niciun efort pentru a descoperi cauzele morţii Luminiței Șega, informează Realitatea TV.
Într-un document obținut în exclusivitate de Realitatea TV se arată că, la opt ani după anchetă, se pare că procurorii care s-au ocupat sau care ar fi trebuit să descopere motivul pentru care a murit Luminița Șega, care s-a ocupat de dosarul privind devalizarea FNI, în care inculpați erau Sorin Ovidiu Vîntu și Ioana Maria Vlas, procurorii respectivi nu s-au ocupat corespunzător de ancheta respectivă, a transmis corespondentul Realitatea TV, Ionela Arcanu.
"Ancheta efectuată nu a fost aptă să conducă la identificarea şi eventuala pedepsire a vinovaţilor întrucât organele de urmărire penală nu au luat toate măsurile ce sunt în mod rezonabil accesibile pentru administrarea de probe privind faptele analizate şi nu au respectat exigenţele de celeritate şi diligenţă rezonabilă ale anchetei efective; în plus ancheta nu satisface nici cerinţa de temeinicie, organele de urmărire penală nedepunând niciun efort pentru a descoperi ceea ce s-a întâmplat cu privire la circumstanţele în care s-a produs decesul Luminţei Şega", se arată în motivarea judecătorului care a luat decizia de redeschidere a anchetei.
Totodată, magistratul a criticat dur lipsa de activitate a procurorilor respectivi, foarte mult timp până când au depus la dosar probe importante și multe dintre probe chiar lipsesc. Se semnalează în decizia de redeschidere a anchetei faptul că s-ar fi făcut o analiză toxicologică în România, deși laboratoarele din țară, în momentul respectiv nu erau specializate în efectuarea unor astfel de analize, ceea ce spune judecătorul respectiv ar putea conduce la ideea că analizele respective au fost eronate, potrivit Realitatea TV.
"Activitatea organelor de urmărire penală pe parcursul unei anchete de peste 7 ani de la data înregistrării sesizării şi de aproape 6 ani de la data înregistrării dosarului la parchet a fost extrem de sumară fiind efectuată în actele premergătoare începerii urmăririi penale. Deopotrivă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti constată lungile perioade de inactivitate ale organelor de urmărire penală", se arată în același document.
Peste patru ani, ancheta a stagnat
Spre exemplu, timp de peste 2 ani între 2007 şi 2009 au fost strânse fotocopii ale unor acte medicale ale Luminiţei Şega şi s-a efectuat exhumarea acesteia, la peste 3 luni de când s-a dat dispoziţia de exhumare. În perioada mai 2009- 13.12.2013, adică peste 4 ani, ancheta a stagnat.
"Esenţială pentru efectuarea expertizei medico- legală toxicologice şi pentru a se reţine fiablitatea mijlocului de probă era realizarea unor analize sau investigaţii toxicologice într-un laborator sau institut specializat din ţară sau străinătate (ce deţine acreditările şi certificările necesare în domeniul investigaţiilor toxicologice) în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei unei intoxicări a defunctei Luminiţa Şega cu metale grele metaloizi, şi în special cu alumină. Aceste analize, deşi necesare, nu au fost efectuate", motivează judecătorii.
Analizele făcute în România, improbabile
Concluzia trasă de Tribunalul Bucureşti este că procurorii nu au vrut ca analizele toxicologice să fie făcute în Statele Unite, la un laborator specializat, contra sumei de cinci mii de dolari. În schimb, medicul legist a ales să le facă la un laborator din România, deşi ştia de capacităţile limitate ale acestuia.
"Neefectuarea unor analize sau investigaţii toxicologice într-un laborator sau institut specializat din ţară sau străinătate există un risc semnificativ ca prin concluziile expertizei medico-legale să se ajungă la o concluzie eronată", se arată în motivarea judecătorilor.