MJ: Cele şase acte normative aprobate de Guvern vor asigura resursele pentru implementarea codurilor

NOILE CODURI. NOUL COD PENAL. Unul dintre actele normative aprobate de Executiv în şedinţa de miercuri se referă proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii numărul 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative.

O modificare adusă de acest proiect se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)". Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă".

Pe de altă parte, acelaşi proiect dă competenţă Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru o serie de infracţiuni şi indiferent de calitatea persoanei, "dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500.000 euro".

Infracţiunile vizate de această prevedere sunt furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile şi delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenţa DIICOT şi tentativa, tot cu condiţia trecerii "pragului" de jumătate de milion de euro al prejudiciului.

NOILE CODURI. NOUL COD PENAL. Proiectul de OUG vizează şi problema legii penale mai favorabile. Astfel, după articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol, ce face referire la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: "În aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei - n.r.), se stabilesc şi se aplică, pentru fiecare instituţie de drept penal autonomă, dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive".

Tot în noul articol se face precizarea că "în aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei - n.r.) nu pot fi combinate dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive".

MJ precizează că în materie penală și procesual-penală, "modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertențe și clarificării unor proceduri și fac obiectul a două demersuri legislative separate". Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanța de urgență care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii - OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. Al doilea act normativ este un proiect de lege "conținând propuneri formulate de instituțiile anterior menționate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluții care să înlăture eventuale interpretări diferite" - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

NOILE CODURI. NOUL COD PENAL. Un alt act normativ aprobat de guvern este cel care vizează desfiinţarea a 30 de instanţe şi parchete, cu un volum mic de lucru.

Potrivit expunerii de motive a acestui proiect de lege, "aceste instanţe au înregistrat constant un volum scăzut de activitate sub media la nivel naţional, au avut un grad scăzut de ocupare a posturilor de judecători (există judecătorii care nu prezintă atractivitate pentru opţiunile auditorilor de justiţie după absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii şi susţinerea examenului de capacitate), condiţiile socio-economice care au condus la punerea în funcţiune nu mai subzistă, iar depopularea zonelor aflate în circumscripţia acestora au condus la o scădere a numărului de dosare înregistrate pe rolul acestora".

La articolul 2 al proiectului de lege se menţionează că judecătorii şi procurorii din cadrul instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea desfiinţate în condiţiile prezentei legi pot opta pentru transferul pe un post în cadrul altor instanţe sau parchete. Astfel, ei pot alege un post în cadrul instanţei sau al parchetului care a preluat cauzele de competenţa teritorială a instanţei sau parchetului desfiinţat, un post vacant la o altă instanţă sau la un alt parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel unde se află instanţa sau parchetul desfiinţat sau un post vacant la o altă instanţă sau la un alt parchet.

În cadrul aceleiaşi şedinţe a fost aprobat şi proiectul pentru modificarea HG nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției. Prin acesta, s-a aprobat suplimentarea cu 90 a numărului de posturi de personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.

NOILE CODURI. NOUL COD PENAL. Executivul a aprobat şi proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Conform acestuia, etapa de încuviinţare a executării silite urmează să fie eliminată din competenţa instanţei, această sarcină urmând să fie în sarcina executorului judecătoresc.

"S-a apreciat că pentru a elimina inconvenientul rezultat din această sporire a competenţei, se impune eliminarea etapei de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţei şi atribuirea acestei sarcini executorului judecătoresc însuşi", se menţionează în expunerea de motive a proiectului de lege.

În contextul asigurării punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală și al aplicării în condiții corespunzătoare a noului Cod de procedură civilă, numărul de posturi al Înaltei Curți de Casație și Justiție va fi suplimentat cu 10 de posturi de grefier și două posturi de magistrat-asistent, mai precizează reprezentanţii ministerului.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit un val consistent de reacţii, inclusiv din direcţia Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, susţineau unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

Modificările aprobate miercuri de Guvern au fost anticipate, în ultima zi din ianuarie, de premierul Victor Ponta, care le descria drept mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica şi problema interceptărilor, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii.