Mihai Tudose revine asupra declației care a pus pe jar maghiarii. Ce spune despre autonomie
Mihai Tudose a făcut luni precizări despre declarațiile legate de autonomia Ținutului Secuiesc. Premierul a anunțat că a făcut referire la autoritățile române, nu la maghiarii români.
„Nu se poate vorbi despre autonomia unei bucăți din România. M-am referit la autoritățile statului, care trebuie să aplice legea. Mandatele lor flutură lângă steag, dacă nu aplică legea. Despre asta a fost vorba, nu de spânzurat pe nu știu cine.”, a declarat premierul la sediul PSD.
Premierul Tudose pune piciorul în prag în subiectul autonomiei maghiarilor
Premierul a fost extrem de dur cu privire la rezoluţia semnată luni de cele trei formaţiuni politice maghiare, UDMR, PPMT şi PCM, privind obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc:
"Fără a minimaliza sau ignora subiectul, părerea mea este că anul acesta va fi unul al încercărilor de a băga bățul prin gard, noi să sărim la ei, ei la noi, și anul ăsta să devină unul al certurilor, în loc să fie al unirii. Nu sunt trei mari partide, e drept că nu trebuie ignorați, dar eu vă spun foarte simplu: am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura în vânt, toți cei responsabili de acolo vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui. Cât timp cântă ei acolo, la ei în curte, e una, dar din punct de vedere legal lucrurile sunt foarte clare", a declarat Mihai Tudose la Realitatea TV.
Rezoluţia semnată de cele trei formaţiuni politice maghiare arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină "o regiune autonomă în limitele sale istorice", cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Liderii politici maghiari arată că „administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti".
„La o sută de ani după adoptarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate naţională puternică şi generatoare de valori, care doreşte să îşi păstreze identitatea naţională şi patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorităţii guvernelor româneşti din diferitele perioade istorice", scrie în Rezoluţia comună a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, semnată la Cluj-Napoca.