Prima rectificare bugetară din 2023: De unde se iau bani la Fondul de Rezervă - Decizie pentru CE Oltenia | DOCUMENT
Marcel Boloș anunță prima rectificare bugetară din acest an. Ministerul Finanțelor a pus în transparență proiectul primei rectificări bugetare din 2023.
Ministerul Finanţelor a pregătit un proiect de ordonanţă care prevede posibilitatea de a prelua la Fondul de rezervă al Guvernului sumele reprezentând 10% din creditele de angajament şi creditele bugetare, pe care ordonatorii de credite sunt obligaţi, conform legii, să le păstreze, relatează News.ro.
Guvernul va lua la fondul de rezervă bani de la ordonatorii de credite în funcţie de necesităţi.
PROIECTUL DE RECTIFICARE BUGETARA PE ANUL 2023 poate fi consultat AICI
Nota de fundamentare - AICI
Soluţia propusă acum de Ministerul Finanţelor rezolvă probleme majore ale unor instituţii de stat, prin preluarea sumelor respective la Fondul de rezervă, de unde pot fi ulterior alocate.
Prin proiectul de rectificare bugetară se propune ca, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în termen de 5 zile de la solicitarea Ministerului Finanțelor, creditele de angajament și creditele bugetare reținute în proporție de 10%.
Rectificarea bugetară ce urmează după intrarea în vigoare a legii ar trebui să aducă şi majorarea deficitului bugetar de la ţinta de 4,4%, pe care a fost construit bugetul pe 2023. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat miercuri că guvernul se va încadra într-un deficit de maximum 5,5% din PIB. În urma discuţiilor cu Comisia Europeană ar exista spaţiu fiscal pentru o majorare a deficitului în zona de 5,5%-5,7% din PIB, reprezentând o reducere de cel puţin jumătate de punct procentual faţă de deficitul de 6,2% de anul trecut (ESA).
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a discutat la Bruxelles în luna august pentru creșterea de la 4,4% din PIB, ținta deja asumată pentu 2023, la 5,5%, motivând că România a avut cheltuieli mari și neprevăzute în urma războiului din Ucraina.
„Anul trecut am avut un deficit asumat de 6,2% din PIB și ne-am încadrat. Regula de bază când vorbești cu Comisia, prima regulă de la 6,2% să scazi cu 0,5% automat. Nu te poți așeza la masa negocierilor dacă nu ai scăzut 0,5%. Ne vom încadra într-un deficit de maximum 5,5%”, a declarat Marcel Ciolacu.
Potrivit Notei de fundamentare, sumele vor fi folosite se utilizează pentru finanțarea cu prioritate a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu asistența socială, a contribuției publice naționale aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, a cheltuielilor cu medicamente, a programelor și acțiunilor de sănătate ale ordonatorilor principali de credite.
De asemenea, se propune ca, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordonatorul principal de credite pentru bugetul Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate să fie autorizat să repartizeze sumele reținute în proporție de 10%, potrivit art. 2 al proiectului de lege
În același timp, se propune ca, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului să se poată aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, se propune modificarea alin. (6) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru
restructurarea Societății "Complexul Energetic Oltenia" - S.A, în sensul în care Ministerul Energiei reîntregește veniturile rezultate din privatizare până la data de 30 septembrie 2024. Se propune abrogarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023. Potrivit articolului V, creditele de angajament și creditele bugetare reținute, în proporție de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepția cheltuielilor de investiții, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat și de mobilizare și a cheltuielilor aferente despăgubirilor civile, se mai arată în Nota de fundamentare.
PROIECTUL DE RECTIFICARE BUGETARA PE ANUL 2023