MAE anunță că toţi cei şase cetăţeni români care solicitaseră sprijin pentru evacuare au părăsit Noua Caledonie

”Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că în urma demersurilor complexe derulate prin intermediul Consulatului General al României la Paris şi al Ambasadei României la Canberra, în colaborare cu autorităţile franceze şi australiene, toţi cei şase cetăţeni români care solicitaseră sprijin pentru evacuare au părăsit Noua Caledonie”, se arată într-un comunicat de presă transmis de MAE.

Astfel, un cetăţean român a fost evacuat miercuri, 22 mai, prin intermediul unei curse aeriene organizate de către autorităţile franceze, în colaborare cu cele australiene şi cele din Noua Zeelandă, cu destinaţia Australia.

Ceilalţi cinci cetăţeni români au părăsit teritoriul francez de peste mări sâmbătă, 25 mai. Dintre aceştia, doi au fost evacuaţi către Australia cu o aeronavă militară aparţinând Forţelor Aeriene Australiene, ceilalţi trei fiind îmbarcaţi pe un zbor civil organizat de autorităţile franceze.

”MAE le adresează mulţumiri autorităţilor franceze şi australiene pentru întregul sprijin oferit în vederea evacuării cetăţenilor români din Noua Caledonie”, scrie în comunicat.

Anterior, MAE a emis o atenţionare de călătorie în contextul decretării, de către preşedintele Republicii Franceze, a stării de urgenţă în teritoriul francez de peste mări, pentru a face faţă încălcărilor grave ale ordinii publice care au loc în acest spaţiu.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a convocat în urmă cu aproape două săptămân Consiliul de Apărare în care s-a decis declararea stării de urgenţă în Noua Caledonie, unde şase persoane şi-au pierdut viaţa în timpul revoltelor, a convocat din nou Consiliul de Apărare, pentru lunea trecută.

La faţa locului, poliţia a desfăşurat o operaţiune de amploare pentru a recâştiga controlul asupra drumului care leagă Nouméa de aeroportul său, dovadă a hotărârii de a restabili ordinea "cu orice preţ", după cum a insistat Louis Le Franc, Înaltul comisar francez în Noua Caledonie.

Sunt aşteptate alte decizii privind amânarea sau nu a Congresului, care trebuie să ratifice până la sfârşitul lunii iunie reforma contestată a corpului electoral din Noua Caledonie, cauza izbucnirii violenţelor, şi privind crearea unei "misiuni de dialog" pentru a ajunge la un "acord global" între partidele pro-independenţă şi cele loialiste.