Liderii Coaliției PNL - USR PLUS - UDMR au depus la Parlament lista miniștilor. Cum arată PROGRAMUL de guvernare - DOCUMENT

După depunerea listei și a programului de guvernare, Birourile permanente ale celor două Camere ar urma să se reunească în ședință comună pentru a stabili calendarul în comisii și plenul reunit, urmând să înceapă audierea candidaților pentru posturile de miniștri în comisiile de specialitate. Premierul desemnat, Florin Cîțu, estima marți seara că votul de învestire în plenul reunit ar putea avea loc miercuri, în jurul orei 18.00, după care va putea avea loc prima ședință a noului Guvern.

Ce și-a propus să facă viitorul guvern

Educaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor, iar fără educaţie o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea, afirmă reprezentanţii coaliţiei în programul de guvernare pentru care vor cere miercuri votul de încredere al Parlamentului.

“România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate. Însă, pentru ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021 – 2024 este operaţionalizarea şi implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind
inclus şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlament”, se arată în documentul citat de Agerpres.

La capitolul Educaţie, Programul de guvernare îşi propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Naţional “România Educată” propus de preşedintele Klaus Iohannis.

Pentru operaţionalizarea acestei viziuni, Guvernul îşi propune să susţină creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.

Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:

- revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale cât şi
debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitare;

- reforma carierei didactice; regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar; implementarea unor politici meritocratice de salarizare; schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans şi inter disciplinare;

- regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;

 - crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local şi corelarea cu sistemul de finanţare; corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de
bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale;

- digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;

- programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;

- crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a
candidaţilor;

- profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;