Legea FALIMENTULUI PERSONAL ar putea ieşi din sertare. Ce prevede proiectul
Proiectul de lege privind insolventa persoanelor şi falimentul personal, care ar putea să-i protejeze pe românii care ajung în situaţii financiare limită şi nu îşi mai pot plăti datoriile, a fost amanat ieri de la vot în plenul Camerei Deputatilor.
Proiectul se întoarce la Comisia juridică, unde trebuie realizat un raport. Camera Deputaţilor este cameră decizională, după ce actul normativ a fost deja adoptat de către Senat în anul 2010, scrie Adevărul.
Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a declarat că proiectul ar putea fi adoptat în trei săptămâni-o lună, deoarece un grup de lucru din această comisie trebuie să realizeze un raport în privinţa proiectului.
Actul normativ are o istorie sinuoasă, după ce Guvernul Boc a transmis în 2010 că nu sprijină acest act, în timp ce ultimul raport datează de din 2012, de pe vremea Cabinetului Ponta I, când ministru pentru relaţia cu Parlamentul era Dan Şova.
Nici atunci autorităţile nu au susţinut acest proiect. De altfel, nici Banca Naţională a României (BNR) şi nici Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu susţin acest proiect iniţiat de către Iulian Urban, deoarece ar afecta disciplina plăţilor în economie, în special în privinţa creditelor.
În absenţa legii falimentului personal, românii nu beneficiază nu beneficiază de dreptul de a fi protejaţi atunci când nu mai pot face faţă datoriilor, deşi posibilitatea există în mai multe state occidentale, precum Marea Britanie, SUA, Franţa, Germania sau Japonia. De asemenea, o serie de state din fostul bloc comunist au legiferat această posibilitate, respectiv, Polonia, Cehia sau Ungaria.
Ce propune proiectul
Insolvenţa personală poate fi deschisă la cererea debitorului, care, odată cu cererea, recunoaşte cu bună-credinţă că se află în stare de insolvenţă, sau la cererea creditorului care are de recuperat o sumă de bani, potrivit formei adoptate în Senat.
Creditorul trebuie să aducă înscrisuri că debitorul se află în stare de insolvenţă şi că, într-o perioadă de de maxim 30 de zile de la data exigibilităţii creanţei a încercat reglementarea amiabilă sau executarea silită, dar aceste demersuri au rămas fără rezultat.
Cererea debitorului trebuie să fie soluţionată într-o perioadă de 5 zile de la înregistrare şi poate fi soluţionată şi fără citarea părţilor dacă în termen de 3 zile de la înregistrare nu există cereri de intervenţie. Dacă se aplică citarea, atunci termenul de citare este prescurtat la 48 de ore. Termenul de recurs este la 10 zile de la pronunţare.
Perioadă de observaţie de 90 de zile
În cazul în care nu există motive temeinice pentru deschiderea procedurii de faliment personal, se introduce o perioadă de observaţie de maxim 90 de zile. În acest timp, administratorul judiciar al procedurii de insolvenţă va notifica creditorii şi va afişa lista celor admişi. În acelaşi timp, el va face inventarul bunurilor debitorului şi va putea dispune „continuarea, încetarea sau restricţionarea afacerilor individuale sau familiale ale debitorului şi ale actelor juridice ale debitorului". De asemenea, el va putea propune judecătorului rămânerea debitorului sau familiei sale în locuinţa sa.