Klaus Iohannis, răspuns pentru Ursula von der Leyen după solicitarea de eliminare a unanimității în anumite decizii UE
Klaus Iohannis a anunțat care este poziția României după apelul șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, legat de eliminarea unanimității în deciziile de politică externă la nivelul Uniunii Europene.
Arhitectura Uniunii Europene poate fi îmbunătățită, iar potențiala renunțare la procedura de vot prin unanimitate este doar un aspect dintr-un cadru reformator mult mai larg, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, în conferința de presă susținută după reuniunea UE – Balcanii de Vest și înainte de reuniunea de vară a Consiliului European.
Întrebat despre solicitarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de renunțare la votul în unanimitate în chestiunile de politică externă, Klaus Iohannis a precizat că este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, însă ar implica foarte multe “complicații procedurale”.
„În ce privește unanimitatea, este doar un aspect dintr-un cadru reformator mult mai larg. Este vorba despre arhitectura Uniunii Europene și toți suntem de acord că ea poate fi îmbunătățită. Sau, ca să formulez altfel, ar putea să fie mai bună, mai funcțională. În momentul de față, sigur, una din supărările sau frustrările, depinde de care parte ești, frecventă, este că există un veto de facto, fără să fie declarat ca atare.
Având în Consiliu obligația de consens, dacă unul nu este de acord, decizia respectivă nu se poate lua. Deci, practic, există o formulă de veto. Ea a fost foarte rar folosită. Dar atunci când discuțiile s-au prelungit neașteptat de mult, de regulă, a fost vorba despre opinia unuia sau a doi membri care au avut complet altă părere decât restul. Noi nu putem să modificăm doar această formă de votare, fiindcă pentru modificare trebuie mers în modificarea tratatelor. Și dacă modificăm tratatele, atunci, cu siguranță, vor veni în discuție și alte teme care, cu aceeași ocazie, ar trebui să fie modificate. Și aici ajungem la complicația procedurală.
Tratatele pot fi modificate doar prin proceduri care se țin și în instituțiile europene, dar și în parlamentele naționale. Și momentan, majoritatea sunt de părere că este extrem de dificil de a duce la bun sfârșit un astfel de proces care implică votarea în toate forurile europene, plus toate parlamentele naționale sau unii chiar sunt obligați, prin constituția lor, să facă referendum pe aceste teme. Deci, teoretic, ar fi o chestiune bună să facem o arhitectură mai flexibilă, mai suplă, mai funcțională, dar, pe de altă parte, când ajungem la punerea în practică, la procedură, vedem că obstacolele sunt semnificative”, a precizat Klaus Iohannis.